Strategia de administrare a datoriei publice 2025-2027, elaborată de Ministerul Finanțelor și aprobată vineri în ședința de guvern, este construită pe o serie de principii ce stau la baza deciziilor de finanțare în următorii doi ani, în care România va avea unele din cele mai mari nevoi de finanțare din istorie: 288 mld. lei în 2026 (record) și 244 miliarde de lei în 2027.
Amintim că datoria publică a crescut accelerat în ultimii 2 ani și jumătate, la 1.084 miliarde de lei în august 2025 (58,9% din PIB), de la 784,23 miliarde de lei în final de 2023 (49,3% din PIB), România fiind în 2024 cel mai mare emitent de euroobligațiuni pe piețele internaționale din Europa Centrală și de Sud-Est și Orientul Mijlociu, cu 18 mld. echivalent euro atrași – respectiv 19,28 mld. echivalent euro atrași în 2025.
Evoluția datoriei reclamă nevoia de a administra prudent riscurile, în condițiile în care, după cum se arată în documentul Ministerului Finanțelor, 10,7% din datorie este în dolari (USD) și 41,3% în euro (EUR).
În acest sens se intenționează, de către Trezoreria de Stat, asigurarea unui procent de circa 55% din necesarul brut de finanțare al anului viitor din piața primară (aici sunt incluse și eventuale emisiuni interne în EUR). În anul 2027, ținta de finanțare din piața internă este de de 65% din necesarul brut de finanțare.
Riscul valutar: cu cât ar crește datoria dacă leul pierde de 5% în fața euro și 15% în fața dolarului
În ceea ce privește riscurile, strategia evidențiază probabilele urmări ale unui scenariu pesimist în materie de risc valutar: în cazul materializării unui scenariu precum cel de depreciere a monedei naționale cu 5% fată de EUR și cu 15% fată de USD, stocul datoriei ar crește cu 34,5 miliarde lei, respectiv cu 1,8% din PIB, iar plățile în contul serviciului datoriei (reprezentând rambursări de rate de capital/refinanțări de titluri de stat și plăți de dobânzi) ar crește cu circa 2,8 miliarde lei, respectiv cu 0,5% în veniturile administrației publice centrale.
”În consecință, expunerea la riscul valutar poate fi considerată una semnificativă, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating, drept urmare necesită monitorizare și administrare atentă permanentă. Mai mult, politica menținerii unei rezerve în valută la dispoziția Trezoreriei Statului are în vedere limitarea riscului valutar aferent rambursărilor datoriei în valută, această rezervă fiind utilizată în mod direct pentru efectuarea plăților serviciului datoriei publice guvernamentale în valută”, arată Ministerul Finanțelor.
În document se precizează de altfel că ”riscul valutar este unul semnificativ, înregistrând o tendință de creștere ceea ce impune o monitorizare și administrare continuă, prin dezvoltarea pieței interne și diversificarea instrumentelor de datorie (de exemplu, cele destinate investitorilor de tip retail, obligațiuni verzi etc.) și a canalelor de distribuție”.
În ceea ce privește riscul de refinanțare, Ministerul arată că acesta se amplifică și va necesita vigilență continuă, deoarece ”stocul datoriei s-a majorat într-un ritm alert, pe fondul deficitelor bugetare foarte ridicate din ultimii ani, în special în anul 2024, iar volume ridicate de refinanțare a datoriei sunt anticipate și în perioada următoare”.
Ministerul Finanțelor: Dobânzile astronomice din prezent fac inoportună finanțarea pe termen lung
”Acesta implică menținerea unei ponderi relativ ridicate a scadențelor scurte și medii în finanțarea anuală netă, peste un volum de roll-over deja semnificativ.
În aceste condiții, extinderea finanțării pe termen lung la randamentele (a se citi dobânzile – n.red.) actuale, ridicate, nu este oportună în raport cu angajamentele de ajustare fiscală. Pe măsură ce consolidarea bugetară se materializează, este de așteptat o comprimare graduală a marjelor de credit și a costurilor pe termen lung, moment în care devine oportună creșterea finanțării pe termene lungi și fixarea acestor costuri pe durate mai mari”, se mai explică în documentul guvernamental.
Începând cu anul 2024 durata medie rămasă a portofoliului de datorie este în scădere, de la 7,4 ani la sfârșitul anului 2023 la 6,6 ani la sfârșitul lunii iulie 2025, situându-se sub nivelul țintă de 7 ani stabilit în strategia anterioară.
În ceea ce privește riscul de rată de dobândă, în condițiile creșterii cu 1 punct procentual a dobânzilor, aceasta va conduce la creșterea plăților în contul serviciului datoriei cu circa 4,7 miliarde lei, respectiv cu 0,8% din veniturile administrației publice centrale pentru datoria în moneda națională, și cu circa 5,0 miliarde lei, respectiv cu circa 1,0% din veniturile administrației publice centrale pentru datoria în valută.
Principalele obiective ale strategiei de administrare a datoriei publice
Conform documentului guvernamental, obiectivele strategiei de administrare a datoriei sunt:
- Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;
- Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, inclusiv prin extinderea duratei medii rămase până la maturitate pentru datoria în moneda națională și finanțări mai mari în EUR decât în USD;
- Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, care va rămâne principala sursă de atragere a fondurilor financiare necesare acoperirii necesităților de finanțare.
Citeşte integral analiza Riscuri ”fără precedent” privind creșterea datoriei publice – Strategia de administrare reclamă ”o monitorizare și administrare continuă” – Cât de tare ar lovi un șoc valutar pe Curs de Guvernare