Lideri și practicieni ai industriei s-au reunit, pe 25 septembrie 2026, la JW Marriott Grand Hotel din București, unde a avut loc o nouă ediție a evenimentului „Supply Chain & Logistics Forum”. Evenimentul a adus pe scenă 20 de speakeri români și internaționali, ce au analizat bunele practici și strategiile care redefinesc supply chain-ul și logistica din România, într-un context definit de numeroase provocări. Totodată, ei au privit spre viitor, atât din punct de vedere al competențelor necesare și al redefinirii funcției de specialist în domeniu, cât și din punct de vedere al digitalizării depozitelor și folosirii AI-ului în eficientizarea lanțurilor de aprovizionare.
Invitați speciali ai ediției au fost:
- Torsten Becker, Supply Chain Management Professor la SRH University of Applied Sciences din Berlin, cu peste 30 de ani de experiență în consultanță.
- James Lisica, lider global cu 10 ani de experiență ca director de cercetare la Gartner și alți 25 în organizații globale complexe de supply chain.
„Dacă ne gândim la lanțurile de aprovizionare, nu putem analiza viitorul acestora fără să înțelegem de unde am plecat. Industria a trecut printr-o transformare radicală în ultimii 20 de ani. Lanțurile de aprovizionare au rămas neschimbate timp de sute de ani. În ultimii 5 ani, accentul a fost pus pe tranziția către lanțuri de aprovizionare etice. Dintr-odată, nu a mai fost suficient să fii cel mai mare sau cel mai interconectat, ci trebuie să fii și etic în ceea ce privește modul de operare – vorbim și de aprovizionarea etică, de reducerea amprentei de carbon, despre producție sustenabilă; toate aceste lucruri au devenit extrem de importante pentru piață.
Lanțurile de aprovizionare au evoluat ca urmare a trei mari revoluții, iar astăzi ne aflăm în pragul următoarei mari schimbări. Ceea ce vedeți în întreaga lume acum este o fragmentare a comerțului. Oriunde te uiți, există războaie politice, războaie tarifare. Se observă o mutare a atenției de la nivel global la nivel local. Companiile își reconfigurează rețelele pentru a se pregăti pentru viitor, iar acest lucru afectează substanțial lanțurile globale de aprovizionare. Dacă ne gândim la volatilitatea economică, nu contează pe ce piață activezi în acest moment. Consumatorii se confruntă cu dificultăți, prețurile cresc. Este o provocare, iar lanțurile de aprovizionare au soluțiile pentru a o rezolva. Schimbările climatice rămân pe ordinea de zi, în special în Europa. Tot mai multe guverne încep să pună presiune pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de carbon și, în cele din urmă, va trebui să plătești dacă nu ești un bun cetățean în raport cu mediul. Lanțurile de aprovizionare va trebui să evolueze pe măsură ce mergem înainte.Ceea ce vă pot spune cu certitudine este că lanțurile de aprovizionare se adaptează rapid. Ceea ce cred că au înțeles liderii din domeniul lanțului de aprovizionare este că trebuie să îmbrățișeze incertitudinea și inovarea și că trebuie să acționeze rapid”, a spus James Lisica în prezentarea sa.
„Dacă procesul nu funcționează, niciun sistem IT nu îl va rezolva. Întrebarea mea cheie, la care ar trebui să vă răspundeți singuri, este: care este eficiența reală a digitalizării? Am discutat cu mulți oameni care trec de la o versiune veche de SAP la una nouă. Care este rentabilitatea investiției după 2 ani în care echipa a fost ruptă din ritmul ei obișnuit de lucru? Cheltuiești mulți bani, depui un efort uriaș, ți se promit costuri mai mici de mentenanță, dar întrebarea mea rămâne: care este rezultatul concret de business? Ce obținem, de fapt? Înainte să vorbim despre inteligența artificială, vă recomand să reparați procesele. Avem nevoie de o strategie. Ce înseamnă strategie și ce înseamnă execuție? Pentru mine, strategia înseamnă să definești viitorul, să analizezi ce intră, ce iese și care este performanța întregului ansamblu. Lanțul de aprovizionare funcționează bine doar atunci când întregul sistem funcționează bine. Execuția presupune ca fiecare să își îndeplinească sarcinile exact așa cum au fost concepute în plan. De cele mai multe ori, chiar și în faza de execuție, oamenii reacționează punctual: «Comanda asta a întârziat astăzi, ce mă fac?». Strategia lanțului de aprovizionare abordează altfel problema: «Ce facem ca să eliminăm complet întârzierile comenzilor?». Întrebarea este mereu aceeași: când aveți o problemă în lanțul de aprovizionare, ea apare din lipsa unei strategii sau din cauza unei execuții defectuoase? Dacă aveți mai mulți oameni care vă gestionează lanțul de aprovizionare, puneți-i pe toți într-o sală, dați-le câte o foaie A4 și un pix și rugați-i să scrie care este obiectivul lanțului vostru de aprovizionare. Dacă toată lumea scrie același lucru, felicitări! Dar nu veți obține niciodată asta, pentru că fiecare are o viziune diferită”, a explicat Torsten Becker în intervenția sa.
PRIMA SESIUNE
Alexandru Sasarean, General Manager, Westernacher România, a deschis prima sesiune a evenimentului vorbind despre importanța inovațiilor în supply chain.
„Inovația presupune transformarea unei idei în ceva nou. Așadar, dacă este o inovație autentică, aceasta ar trebuie să definească valoarea, să ducă la niște rezultate. Abordarea noastră este puțin mai diferită și este garantată anii de existență – avem multă experiență în industrie, avem sunt soluții personalizate. Oferim servicii de consultanță de la A la Z pentru proiecte de succes. Ce e un proiect de succes? Pentru noi, este atunci când clienții pot crește și pot prospera. Strategia noastră este bazată pe câțiva piloni: trebuie să existe o valoare în ceea ce facem și o colaborare bazată pe încredere. Trebuie să nu existe limite, să putem face dezvoltări fără restricții. Dacă ne uităm la companie ca la un ansamblu, o putem structura modular, în building blocks. Fiecare bloc funcționează în baza unor soluții. Astfel, putem urmări ce modificare la o soluție poate să aducă perturbări sau îmbunătățiri la imaginea de ansamblu. Este important să existe îmbunătățiri după ce lucrăm la un proiect, ca liderii să rămână ancorați după implementare”, a spus el.
A urmat Daniel Enache, Director Aftersales Supply Chain Central Europe, Dacia, care a vorbit despre importanța leadership-ului în supply chain.
„În ultimii ani, am auzit foarte multe persoane vorbind despre faptul că industria auto se transformă, este în impas. Industria auto, de când s-a inventat, se transformă, evoluează și continuă să fie o industrie care vine cu inovație. Ca să fie sustenabil, liderul de supply chain ar trebui să se uite la oameni, pentru că ei aduc performanța. Vin noile generații, care sunt foarte diferite de modul în care suntem noi obișnuiți să lucrăm, astfel că liderii trebuie să fie din ce în ce mai adaptabili. Este, totodată, foarte important să ne cunoaștem clienții – ei se mută foarte repede de la un produs la altul, de la un furnizor la altul, astfel că e important să menținem o colaborare cu ei. În această relație, contează ca lucrurile să fie foarte bine definite și să existe indicatori comuni, astfel încât relația să nu fie pur tranzacțională, ci o relație de creștere reciprocă. O altă zonă de focus este cea a operațiunilor, care poate fi o zonă creatoare sau distrugătoare de valoare. Vom avea succes cu toții în supply chain când ne înțelegem colaboratorii, când ne conectăm cu clienții noștri, când construim relații de încredere cu partenerii și să generăm valoare prin operațiunile pe care le dezvoltăm.”
În continuare, Miruna Rad, Supply Chain Business Unit Manager, Eastern Europe, Manhattan Associates, a vorbit despre folosirea inteligenței artificiale în optimizare
„Astăzi voi vorbi despre unificare și beneficiile pe care le aduce o platformă unificată pe întreg lanțul de producție. În 2006, trei dispozitive erau foarte populare printre noi: telefonul Nokia, iPod-ul și modemul. Foloseam trei echipamente complet diferite pentru lucrurile care ne făceau plăcere. Asta până când Steve Jobs s-a gândit să unifice cele trei echipamente într-unul singur, cât să putem face cele trei lucruri în același timp ușor, rapid, fără transfer de date. Aceste experiențe aduc un mare beneficiu – în momentul în care avem totul facil, unitar, pe aceeași platformă, câștigăm timp și avem un mai mare control. Dacă nu suntem suficient de inovatori, curajoși și deschiși putem pierde sau putem fi depășiți. Ne aflăm la aproape 20 de ani de la lansarea iPhone și, în majoritatea companiilor de astăzi, folosim sisteme fragmentate. Avem un sistem software pentru WMS, alt sistem pentru TMS. O altă aplicație pentru optimizarea forței de muncă și, de ce nu, alta pentru optimizarea spațiului. Ce provocări aduce o situație în care avem foarte multe sisteme în cadrul companiilor noastre? Soluțiile trebuie permanent upgradate, ceea ce necesită un număr ridicat de resurse, costuri. Atunci când avem o platformă cu toate funcționalitățile, poate răspunde în mod automat, fără o intervenție manuală. Este o soluție scalabilă, pe care o puteți implementa fără să întrerupeți activitatea. În supply chain, AI-ul nu vine să înlocuiască omul. AI vine să ne ajute, să ne optimizeze procesele, să găsească mai rapid răspunsuri și să ne deblocheze atunci când ceva este urgent”, a punctat ea.
Reprezentanții GXO, Michał Świąder, Business Unit Director Warehousing România și Daniel Pavel, Site Manager au vorbit despre modul în care soluțiile logistice inovatoare pot stimula creșterea în eCommerce.
„Observăm că eCommerce-ul crește tot mai mult, iar pentru noi, în Europa, acest segment este al doilea ca mărime. De asemenea, previziunile pentru următorii 5 ani, până în 2030, arată că sectorul eCommerce va crește într-un ritm de 6% până la 8% pe an. Odată ce avem o imagine predictivă asupra pieței, suntem în măsură să susținem creșterea clientului. Vom vedea acest lucru în studiul de caz pe care îl prezentăm, mai exact faptul că am reușit să anticipăm anumite aspecte care erau foarte greu de prevăzut pentru clienți, în special la lansarea pe noi piețe. Totodată, datorită amplitudinii proiectului, am reușit să optimizăm costurile. În 2023, operam în Polonia pentru Trendyol doar servicii de depozitare – câteva palete cu stocuri din afara sezonului pe timpul iernii. Investind în această relație, am început, pas cu pas, să oferim și alte servicii, cum ar fi gestionarea retururilor, iar apoi am configurat o mică operațiune de fulfillment. În 2024, Trendyol a decis să se lanseze pe piața din România și ne-a vrut ca parteneri pentru a analiza dacă merită să dezvoltăm operațiunile aici, în România. La acel moment, ne-am dat seama că va fi un parcurs foarte provocator, deoarece structura lor logistică de atunci consta în mai multe depozite în Turcia și un centru de fulfillment în Polonia”, a spus Michał Świąder
Daniel Pavel a continuat precizând: „A fost o mare provocare să construim echipa. Am început cu 70 de persoane, iar în trei luni am reuşit să ajungem la 300 de colegi. În doar două luni, volumele au crescut extrem de rapid. Când începi să livrezi comenzi către consumatori, vor apărea și retururi. Prin urmare, după trei luni am demarat operațiunile de retur. În cinci luni operam depozitul foarte bine, dar a trebuit să ne adaptăm la noile piețe pe care le-a deschis clientul nostru, să ne adaptăm la noile procese și să mărim echipa la 500 de persoane. A trebuit să ne gândim la eficiență, dar și la experiența consumatorului. De aceea, am început să investim în îmbunătățirea continuă și să analizăm ce i-ar ajuta pe consumatori. Știm că viteza este foarte importantă acum, astfel că am reușit să reducem timpul de la plasarea comenzii până la expediere de la 24 de ore la 14 ore. Pentru clienții noștri este important să aibă mărfurile în depozit – am reușit să introducem produsele în stoc în mai puțin de 12 ore. Printr-o bună planificare și prin concentrarea pe experiența clienților, am reușit să reducem reclamațiile. Toate acestea au fost posibile datorită acurateții bune a stocurilor. Au existat trei elemente cheie care au fost foarte importante: adaptabilitatea - ne-am adaptat la noi procese, noi piețe, noi echipe; munca în echipă - nu doar între mine și echipa mea, ci și cu clientul; și vizibilitatea operațională - nu poți avea rezultate fără planificare și fără o îmbunătățire continuă.”
A urmat primul panel din cadrul evenimentului, ce i-a avut ca invitați pe: Andreea Mureșeanu (Selgros, ARILOG), Anca Popa (Sphera Franchise Group), Emilian Dinică (PepsiCo Greater Balkans), Cosmin Băroiu (Mantis România, Polonia și Țările Baltice), Andrei Marian (CTP România) și Lucian Opriș (Colliers România).
„Avem un stoc de 8.3 milioane mp depozit și industrial clasă A astăzi. Ne așteptăm să închidem anul cu 8.8 milioane, însemnând 500.000 mp. Costul cu forța de muncă locală este cu mult sub ceea ce practică Polonia sau alte țări din regiune, mai puțin Bulgaria. Într-o fabrică de 10.000, 20.000, 30.000 mp, dacă automatizarea este abundentă, mai ai angajați 100 de oameni. Astfel, un cost cu personalul nu mai face foarte mare diferență dacă o deschizi mai aproape de beneficiarul tău. Automatizarea excesivă nu lucrează neapărat în favoarea manufacturing-ului practicat în România. Vedem, totodată, o reducere a avântului investițiilor în ceea ce privește ESG. Sunt în continuare mandatorii, primești finanțare. Dacă totul a plecat dintr-o zonă foarte bună la un moment, și toate companiile doreau să devină etice și erau foarte atente la standardele ESG, acum, pentru că tuturor le este mai greu, business-urile care sunt mai etice au de concurat cu business-uri care nu se conformează și care produc mai repede. ESG nu mai este foarte sus în lista priorităților clienților, ci mai degrabă a devenit ceva nice-to-have. Viteza a scăzut”, a spus Lucian Opriș, of Special Projects for Medical & Education | Director of Office, Industrial & Logistics, Colliers Romania.
Andrei Marian, Business Development Director, CTP România, intervenit precizând: „Cred că valorile intrinsece ale României sunt încă acolo - localizarea geografică, mentalitatea oamenilor, suntem orientați către Vest, vorbim limba engleză, suntem muncitori. Însă, în ultimul timp, instabilitatea politică și economică face investitorii străini să plece, ne face mai puțin atractivi, iar companiile pun investițiile pe pauză. Se vede și în consum. Observăm în tranzacțiile imobiliare că o mare parte dintre ele sunt cu capital autohton acum. Va mai dura până când se vor mai liniști apele. Ca să te poți finanța, trebuie să ai certificări de sustenabilitate. Noi ne uităm la produsul nostru în mod holistic – ne uităm la toți banii care ies din buzunarul clientului, nu doar chirie și service charge, dar și la costurile cu energia, de exemplu. Punem panouri solare și/sau baterii pe clădire, chiriașul închiriază echipamentul de la noi la un preț fix, nu mai are fluctuații, iar prețul este mult mai mic ca în piață. Putem oferi și stabilitate și energie verde și predictibilitate. Trebuie să avem o clădire care să se adapteze nevoilor ce apar.”
În continuare, Andreea Mureșeanu, Head of Distribution & Logistics, Selgros Romania, Vicepreședinte Asociatia ARILOG, a vorbit despre provocările ce au apărut în 2026, precizând: „Din perspectiva noastră, provocarea cea mai mare a fost din partea clienților, pornind de la cerințele lor. Știm că toată lumea a fost și este în presiune, datorită contextului geopolitic. Pe zona de distribuție, clienții noștri au avut cerințe mult mai specifice, mult mai atipice, ceea ce ne-a provocat în ceea ce privește flexibilitatea, dar și în încercarea de a menține costurile, eficiența. Anul acesta a fost cel mai puțin despre standardizare. Este important, la nivel de organizație, să identificăm mai întâi care sunt abilitățile sau lucrurile complementare între oameni și mașini și să le punem la lucru împreună. Dacă avem datele, le putem da apoi unui agent să facă analiză, însă alegerea, responsabilitatea, este necesar să rămână la om. Încrederea oamenilor de a îmbrățișa tehnologia nu o poate da AI-ul, ci tot un om ajută în acest proces. AI-ul ține și de cultura organizației - este important ca oamenii care promovează să ajungă în cadrul organizației în change management. Acest parteneriat este esențial.”
Anca Popa, Group Supply Chain Director, Sphera Franchise Group, a subliniat, la rândul său, importanța resursei umane și necesitatea de a investi în pregătirea echipelor pentru procesele de transformare.
„Pentru noi, anul acesta a fost unul atipic și, cu siguranță, managementul schimbării a fost topicul principal, astfel încât să ne adaptăm continuu și cu o viteză mai mare decât se schimbă contextul. Toată această piață volatilă, cu presiune asupra costurilor și eficienței operaționale, ne-a forțat să căutăm soluții, să optimizăm, să digitalizăm și să aducem competențele necesare în cadrul companiei pentru a lua decizii mai rapid decât se schimbă contextul. Acest lucru nu a fost foarte ușor. Aș zice că digitalizarea a fost o direcție foarte importantă pentru noi și, cumva, să schimbăm mentalitatea în organizație, astfel încât oamenii să o adopte ca pe un prieten, nu ca pe o competiție. Dincolo de tehnologie, vorbim și de resursa umană - este foarte important să schimbăm mentalitatea în cadrul organizației. Pentru noi, a fost o provocare să facem oamenii să lucreze alături de algoritmi și roboți, să înțeleagă că vor câștiga timp pentru activități cu valoare adăugată, să poată lua decizii mai rapid și să își folosească timpul mai eficient. Zona de rezistență la schimbare a fost elementul cu un impact semnificativ. Am alocat multe resurse pentru a convinge oamenii și a schimba mentalitatea”, a explicat ea.
„A fost primul an în care ne așteptam să se întâmple toate lucrurile care s-au întâmplat. Anul acesta am fost foarte pregătiți, am început încă de anul trecut să ne gândim la scenarii, ceea ce ne-a făcut fim foarte adaptabili. Am avut un plan în spate pentru a ști cum să abordăm lucrurile, iar o consecință a fost că am înțeles cum putem utiliza amprenta regională pentru a amortiza diverse impacturi ce pot să apară în Europa de Est. Călătoria spre automatizare a început deja, ceea ce înseamnă că investițiile în automatizare ar fi trebuit să înceapă sau au început de ceva timp. Noi am început în urmă cu cinci ani; ne-am dat seama de această nevoie din timp, însă nu este de succes dacă nu investim și în capabilitățile oamenilor care operează aceste echipamente. Ne-am dat seama și de lipsa capabilităților umane, a disponibilității forței de muncă. Astfel, am făcut un program prin care să facem oamenii apți pentru a utiliza aceste noi tehnologii și a înțelege că aceste lucruri fac parte din realitatea curentă și că vor urma să apară și alte provocări. A fost un proces tehnic, dar și unul psihologic, prin care au învățat că transformarea este bună și este scrisă în ADN-ul nostru”, a spus în continuare Emilian Dinică, Supply Chain Senior Director, PepsiCo Greater Balkans.
Vorbind despre tehnologie, Cosmin Băroiu, Regional Director, Mantis România, Polonia și Țările Baltice, a explicat că un concept esențial este adaptabilitatea: „Vedem la clienții noștri că devine din ce în ce mai greu să ai concepte fixe. Noi vrem să furnizăm clienților noștri proiecte cât mai adaptabile – este foarte greu să funcționezi, ca organizație, dacă nu ai sisteme informatice gata să gestioneze noi procese, noi fluxuri, noi idei. Aceasta este noua realitate - trebuie să mergem înainte cu filosofia de a fi pregătiți pentru neprevăzut.
AI-ul avansează foarte rapid, ceea ce înseamnă că devine foarte greu dacă vrei să faci o strategie la nivel de companie, având în vedere această rapiditate. Majoritatea companiilor au sisteme IT, însă există și multe companii care nu au. În Polonia, companiile se automatizează de mult mai mulți ani ca România, iar proiectele sunt la o scară mult mai mare. Este important să avem în vedere proiecte pentru a ne renova ecosistemul IT, tehnologia, să ne aducem sistemele la versiuni mai moderne. Nu cred că automatizarea se aplică oricui și nu se aplică în orice piață. Având în vedere problema cu forța de muncă din România, poate ne-ar ajuta să mergem mai mult spre automatizare. Până la AI avem mulți pași de făcut, dar nu trebuie nici să neglijăm AI-ul. Inteligența Artificială trebuie să ne ajute să înțelegem unde suntem, înainte de orice. Automatizările trebuie să aibă sens și nu ar trebui să le facem doar de dragul de a le face.”
A DOUA SESIUNE
Stelian Ciorogariu, Regional Manager CEE, Slimstock, a deschis a doua sesiune vorbind despre integrarea inteligenței artificiale în ecosistemul sistemelor de planificare - de la filosofie la funcționalități de produs.
„AI-ul nu este o poveste a zilelor noastre, ci este în construcție de 90 de ani. Am trecut de la optimizare la automatizare, la predicție și, astăzi, la decizie. AI nu înseamnă doar automatizarea sarcinilor, ci înseamnă să luăm decizii mai bune în cunoștință de cauză. Când spunem AI, nu ne referim doar la un chatbot, ci vorbim despre o serie de algoritmi care ajung la o decizie – toată lumea este preocupată de cum să definim mai liber granițele acestei execuții. Sunt de părere că AI-ul nu va înlocui oamenii, dar oamenii cu AI îi vor depăși pe cei fără. Veți vedea AI-ul deja atașat la sistemele pe care le aveți sau le veți avea integrate. Pe tot parcursul, de la machine learning la optimizări de promoții, de la optimizări de prețuri și până la a avea analize de date, toată această parte este din ce în ce mai integrată în aplicațiile pe care le folosim zilnic și aduce tot mai multă valoare. Ne aflăm într-un moment în care AI-ul recomandă ce ar trebui să facem, iar expertul decide, însă în viitor vom ajunge ca AI-ul să facă și noi să îi indicăm doar excepțiile. AI-ul nu va înlocui oamenii, însă cei cu AI îi vor depăși pe cei fără. Schimbarea aceasta implică să muncim și să livrăm rezultate mai bune cu aceiași oameni, să avem o viteză de reacție mai mare, mai multă profunzime și mai multă acoperire. Astfel, trebuie să protejăm oamenii care au gândire critică, care au abilitatea de a lua decizii în incertitudine. Trebuie să dezvoltăm skill-uri care nu existau acum trei ani. Spiritul de echipă, partea de storytelling, calitatea umană, adaptabilitatea, gândirea analitică vor rezista în orice eră”, a explicat el.
A urmat Mihai Pătru, Consultant Intralogistică, Kardex, ce a vorbit despre eficientizarea depozitelor prin extinderea lor pe verticală: „Echipamentele noastre sunt flexibile, scalabile, modulare, conectate între ele într-o singură platformă, astfel încât să putem optimiza. Echipamentele sunt produse în Germania, iar în ultimii ani am dezvoltat și un showroom virtual, astfel încât companiile să poată înțelege mai ușor cum pot funcționa sistemele în locația lor. Totul pleacă de la o soluție clasică, unde mult din spațiul pe verticală este pierdut. Avem ca scop să eliminăm erorile, să creștem productivitatea, să creștem siguranța și modul de lucru în depozit. Trebuie să luăm în considerare și componenta software – ne putem integra cu orice sistem WMS. Dacă discutăm despre soluții hardware și software, trebuie să oferim sprijin pe întreg parcursul și ciclu de viață al sistemelor. Oferim contracte de service, suport remote, cereri de schimb, consultanță operațională, atunci când este nevoie. În România am început să implementăm încă de 2018, iar în momentul de față avem peste 600 de clienți. Dacă vorbim de proiecte noi, totul pleacă de la o idee și trebuie luate în considerare toate aspectele, iar dacă avem datele concrete durează minim 6 luni pentru a face implementările.”
A urmat un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Steluța Creangă (Efes Moldova), Victor Ciocan (Sezamo și Kifli.hu), Daniel Enache (Dacia), Valentin Roșu (Park Lane Developments) și Mirela Scărlătescu (Inner Land).
Lipsa de predictibilitate în supply chain a devenit o normalitate, au fost de acord invitații panelului. În acest context, Steluța Creangă, Logistic Planning and Procurement Director, Efes Moldova, a precizat: „Nu mai putem trata volatilitatea ca pe o excepție, astăzi. Cel mai mare risc pentru supply chain ar fi să continuăm să construim departamentele pentru o lume predictibilă. Este foarte important să ne adaptăm foarte repede și să găsim alternative. Legat de AI, întrebarea este unde trebuie aplicat și ce aduce implementarea. S-a vorbit foarte mult despre AI. Ce avem noi deja implementat sunt RPA-urile, pentru procesele repetitive. Un alt domeniu este forecast-ul – pentru a avea un forecast cât mai bun avem nevoie de date colectate, structurate și integrate pe întreg lanțul de distribuție. Când ai structura necesară, ajungi să beneficiezi foarte mult de AI în acest palier. Toate aceste implementări trebuie să vină în paralel cu training-ul și cu necesitatea de a dezvolta resursa umană, într-o manieră diferențiată și personalizată. În viitor, cei mai valoroși oameni în supply chain vor sta cu un picior în operațiune și cu unul în tehnologie.”
În acest context, Mirela Scărlătescu, Supply Chain Consultant, Inner Land, a adăugat: „Noi, oamenii de supply chain, suntem o funcție suport. Oportunitatea pentru perioada următoare este să ne gândim la supply chain și să vedem dacă avem o strategie. Puține organizații au strategie de supply chain clară. Oportunitatea ar fi să avem o asemenea strategie – e un moment bun să ne facem auziți în fața GM-ului, a conducerii board-ului și să aliniem strategia organizației cu cea de supply chain.
Totodată, este foarte important cum comunicăm cu oamenii la fiecare nivel. Oamenii stau la baza a tot ceea ce noi facem. Nu poți face nimic dacă nu ai oamenii potriviți. Lucrul cu oamenii este un proces continuu și este important să facem o construcție a echipei, ce nu pornește doar de la manageri în jos, ci și către superiorii noștri. Când vorbim de implementare, unii oameni sunt reticenți, alții sunt receptivi, astfel că noi suntem liderii lor care trebuie să îi inspire pentru a înțelege ce presupune o implementare de succes. Este importantă și îndreptarea către soft skills, ce merge mână în mână cu implementările de tehnologie pe care le facem. Trebuie să avem grijă și de această parte – în continuare va fi foarte mare nevoie de dezvoltarea de soft skills. Mă refer aici la aptitudini de comunicare, de aptitudini umane. Va fi foarte greu să conducem către succes o echipă ocupată cu implementări, dar care este demotivată.”
„Un risc cu care ne confruntăm, la acest moment, în supply chain este cel legat de volatilitatea cererii. Oportunitățile pe care le văd sunt, în special, legate de capacitatea organizației de a se îmbunătăți continuu și simplificarea proceselor din companie. Am reușit să convingem colegii din Franța să obținem finanțarea necesară pentru a automatiza depozitul. Ceea ce vinde un proiect de tehnologie este ROI-ul și, practic, a trebuit să găsim soluții. Costul de forță de muncă a crescut și el, astfel că am gândit lucruri pe care să le facem diferit, pentru a compensa costurile aferente acelei investiții. Pe fiecare bucată în parte ne gândim la care e non-valoarea adăugată pe care o eliminăm prin implementare și care e valoarea pe care o aducem.
În proiectul nostru de implementare, unul dintre cele mai mari riscuri identificate a fost nivelul de vârstă al operatorilor. Am avut surpriza să constatăm că early adopters erau persoanele cele mai în vârstâ, nu tinerii. Am un departament administrativ de 300 de oameni unde am avut comportamentul invers. Am avut provocarea să aducem în România niște activități și aveam nevoie de vorbitori de limbi străine și am avut un engagement foarte puternic în rândul absolvenților de limbi străine targetați. Un skill pe care va trebui să îi orientăm pe tineri să îl dezvolte ar trebui să fie ca ei să știe ce să ceară AI-ului. E foarte important să știm să dezvoltăm în noua generație să pună AI-ului condițiile corespunzătoare, cât să aducă valoare procesului. Decizia trebuie luată de oameni”, a intervenit Daniel Enache, Director Aftersales Supply Chain Central Europe, Dacia.
„Noi, ca și dezvoltatori, ar trebui să îndeplinim toate cerințele clienților noștri. Ca riscuri, vedem partea geopolitică care ne afectează destul de mult în România, atât pe supply chain, materiale de construcții, cât și în ceea ce privește predictibilitatea costurilor. Astfel, încercăm să găsim produsul cel mai flexibil care să se muleze pe cerințele clienților din parc. E ușor să faci un depozit de logistică, dar e mai provocator să te adaptezi la cerințele clienților, din punct de vedere al costurilor. Nimeni, astăzi, nu are o predictibilitate a costurilor. Aici este cel mai mare risc, pentru că nu putem prezice bugetele pe perioade mai lungi. Este important să fim flexibili atât cu produsul construit, cât și cu clienții noștri.
Din punctul meu de vedere, e important să folosim tehnologia pentru a rezolva o problemă și să nu o implementăm doar de dragul de a o avea. Prin depozitele noastre încercăm să aducem cât mai multă tehnologie și în procesul de construcție – să scurtăm timpul de execuție, întrucât toată lumea dorește depozite într-un termen scurt. Astfel, încercăm să găsim soluții de eficientizare a timpului. În ceea ce privește tehnologia depozitelor – depinde de la depozit la depozit și ce se face acolo. Noi facem depozite pe care să le putem adapta la cerințele clientului”, a explicat, la rândul său, Valentin Roșu, Construction Director România, Park Lane Developments.
Vorbind despre provocările din retail, Victor Ciocan, Head of Supply Chain, Sezamo și Kifli, a punctat: „În retailul alimentar online o provocare mare este forecastarea cererii și alinierea cererii cu partea incertitudinii care vine de la clienți. Există, aici, și o componentă de predictibilitate. Aceștia își schimbă preferințele privind produsele, promoțiile pe care le avem pe site. O altă provocare este comunicarea dintre departamente. Supply chain-ul are nevoie de predictibilitate, iar companiile care reușesc să comunice foarte bine interdepartamental au de câștigat. Pentru noi, partea de risc reprezintă chiar și vremea, pentru că forecastăm comenzile la nivel de zi, iar în mod paradoxal vremea bună nu ne ajută, pentru că avem clienți care sunt mai mult în afara casei decât în interior. Un alt risc este dependența foarte mare față de bazele de date, acuratețea și corectitudinea lor și felul în care noi le folosim. AI-ul nu te face mai deștept, dar te face mai eficient. Pe partea de supply chain, avem automatizate aproximativ 70% dintre comenzile pe care le trimitem către furnizori. Am înregistrat procesele pe care le facem repetitive și avem agenți care operează singuri acum în colectarea datelor și analiza lor și trimiterea către persoanele care decid în companie. Ai nevoie de oameni să ia deciziile, după ce AI-ul te ajută în eficientizare.”
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată workshop-ului „Evaluarea capabilității lanțului de aprovizionare digital”, susținut de James Lisica.
El a prezentat în detaliu un cadru testat, pe care liderii din domeniu îl pot folosi pentru a monitoriza și planifica tranziția operațională de la gestionarea manuală, reactivă, a problemelor zilnice, la operațiuni complet automatizate, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Participanții au realizat o analiză a decalajelor pentru a identifica blocajele interne care frânează strategiile digitale ale organizațiilor din care fac parte, cu focus pe:
- Valoarea de business: identificarea decalajului dintre reducerea de bază a costurilor și utilizarea tehnologiei pentru a genera profit real și îmbunătățiri ale serviciilor.
- Nivelul de pregătire al echipelor: măsurarea tranziției organizaționale – de la echipe blocate în introducerea manuală a datelor, în departamente izolate, la echipe care colaborează pentru a rezolva probleme la nivelul întregii organizații.
- Sănătatea datelor: analizarea riscurilor aduse de datele neorganizate și izolate, precum și trasarea parcursului către o sursă unică și sigură de adevăr pentru întreaga companie.
- Fundația tehnologică: realizarea unei verificări în ceea ce privește conectarea sistemelor de bază și a departamentelor, înainte de a încerca lansarea unor soluții complexe de inteligență artificială sau robotică avansată.
Proiectul „Supply Chain & Logistics Forum & Expo” are acoperire națională, astfel că a avut ediții la Iași și Cluj-Napoca, în prima jumătate a anului, urmând ca, după ediția de la București, să ajungă la Timișoara, pe 10 noiembrie.
Această serie de evenimente reprezintă o platformă esențială pentru networking profesional, schimb de cunoștințe și descoperirea celor mai eficiente strategii și practici în domeniu, adresându-se unei arii largi de profesioniști, între care: directori de logistică, manageri de supply chain, manageri de transport și distribuție, directori operaționali, directori generali, directori financiari, manageri planificare, aprovizionare, depozite, directori import-export, directori comerciali și vânzări.
„Supply Chain & Logistics Forum & Expo” este un proiect realizat de BusinessMark.
Parteneri oficiali ai evenimentului: Mantis, Manhattan, Westernacher
Parteneri principali: Kardex, GXO
Parteneri: ID Logistics, CTP, Slimstock, PepsiCo, Park Lane Developments, Lion’s Head Investments, Colliers România, VGP, Macromex
Eveniment organizat cu susținerea: ARILOG, Uniunea Societăților de Expediții din România - USER
Parteneri de tehnologie: Enjoee, Startech Team, imsol, SCS
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Ziua Cargo, Daibau.ro, Logistics Post, InstalNews.ro, Spatiulconstruit.ro, Revista Piața, DepozitInfo.ro, BirouInfo.ro, Jurnalul de Afaceri, Transilvania Business, Business Voice, Business Press, PRwave, AngajatorulMeu.ro, Digital-Business.ro, Economistul, Club Economic, România Durabilă, MATEK, Business Age
Costurile ascunse ale parfumului tău preferat. Poate AI să recreeze mirosul plantelor pe cale dispariție folosite de industrie?
Finală dramatică la Ironman Kona: francezul Vincent Luis și americanca Taylor Knibb au cucerit titlurile mondiale
Se strică vremea: Cod galben de ploi abundente în sudul țării. Ce se întâmplă cu temperaturile în București
Se schimbă regulile electorale: Partide mai greu de înființat și „urne inteligente”. Pîrvulescu: „Nu pot să hotărască niște birocrați cine poate să candideze”
