Introducerea unui prag de impozitare a veniturilor salariaților din IT ar avea un impact puternic negativ asupra companiilor locale și a multinaționalelor prezente în acestor sector în România, dar și un impact negativ transversal în economie, avertizează Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Măsurile fiscale pe care Guvernul le ia în calcul pentru sectorul IT pot afecta negativ companiile românești și străine din domeniu, dar pot avea și alte efecte conexe în economie, într-o perioadă în care este nevoie de un efort public și privat pentru digitalizare și adoptarea noilor tehnologii, consideră patronatul din industria de software.
Atât prim-ministrul României, cât și președintele Senatului și ministrul Economiei au recunoscut recent că industria IT din România are o specificitate și o contribuție strategică atât în economia României, cât și pentru atingerea obiectivelor de digitalizare asumate. Cu toții ne dorim o absorbție cât mai bună a fondurilor europene și desigur reducerea deficitului, însă o măsură care taxează excelența și experiența în acest domeniu poate avea un efect devastator, subliniază Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) într-un comunicat transmis către SpotMedia.ro.
"Introducerea unui prag arbitrar de impozitare a salariilor în IT, cu termen de implementare scurt, fără analiză de impact și fără consultarea industriei ar lovi exact în specialiștii cu experiență în proiecte mari, cele mai multe internaționale, și în cei cu experiență în tehnologii noi. Companiile din România au făcut și fac eforturi mari să poată păstra în țară acești specialiști, în condițiile în care ei sunt ofertați de companii de pe piețele globale.
De asemenea, industria în ansamblu a investit constant în ultimii 20 de ani, în parteneriat cu universitățile românești, în păstrarea și dezvoltarea la nivel competitiv a educației de specialitate", a declarat Mihai Matei, președintele ANIS.
Potrivit asociației, industria de IT din România a crescut de trei ori mai repede decât media națională în ultimii 10 ani, acest lucru datorându-se atât investițiilor pe care mediul privat le-a făcut în educația specialiștilor, cât și facilităților fiscale și a stabilității cu privire la această măsură.
Pentru un beneficiu marginal de maximum 900-1,2 miliarde lei anual la bugetul de stat, fără studiu de impact, Guvernul riscă pierderi de ordinul miliardelor de euro prin deteriorarea competitivității uneia dintre cele mai performante industrii ale României.
"În contextul în care suntem la debutul unei noi revoluții industriale, catalizată de avansul rapid al noilor tehnologii, industria are nevoie de accelerarea competitivității și inovării pentru a nu pierde șansa de trece de la o industrie în dezvoltare, la o industrie matură, bazată pe cercetare de vârf și proprietate intelectuală creată la noi în țară. Despre aceste măsuri necesare pentru avansul industriei și economiei ne dorim să dialogăm cu Guvernul.
De aceea, considerăm că, în acest moment, o măsură de tipul celei vehiculate ar fi o eroare de politică economică și un pas înapoi în dezvoltarea economică a României", a spus Mihai Matei.