Țările UE au fost în mare parte luate prin surprindere, când Comisia Europeană a anunțat un pachet de măsuri pentru a face față crizei energetice.
Comisia Europeană a propus cinci măsuri, iar reacția țărilor membre a fost împărțită, au declarat șase diplomați pentru Politico.
Acest lucru îi va oferi, probabil, şefei Comisiei, Ursula Von der Leyen, puțin spațiu de manevră înainte de discursul de săptămâna viitoare privind starea Uniunii Europene.
Miniștrii Energiei din UE vor discuta vineri despre aceste măsuri, în timpul unui summit de urgență. Acestea sunt:
- Stabilirea unui plafon pentru prețul gazului rusesc;
- Măsuri obligatorii de reducere a cererii de energie electrică în orele de vârf;
- O limită pentru „veniturile enorme” pe care unele companii le obțin prin generarea de energie electrică din surse care au costuri mai mici decât gazul. Aceste „profituri neașteptate” ar fi redirecționate pentru a ajuta consumatorii;
- O taxă de solidaritate pentru companiile de combustibili fosili care obțin profituri mari.
- Facilitarea sprijinului financiar pentru companiile de utilități aflate în dificultate.
Două dintre măsuri s-au remarcat ca fiind susținute atât de Comisie, cât și de țările UE, au declarat mai mulți diplomați.
Este vorba despre acordarea de credite pentru a ajuta companiile de utilități și impozitarea profiturilor așa-numiților „producători inframarginali” – acele companii care realizează profituri uriașe acum, deoarece generează electricitate din surse ieftine în loc de gaz.
Cea mai controversată măsură este însă limitarea prețurilor la gazele rusești – în mare parte menită să pedepsească financiar Kremlinul pentru războiul din Ucraina – existând „viziuni foarte contradictorii”, a spus un diplomat al UE.
Germania e „sceptică” cu privire la această idee. Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în UE, este clar împotrivă, la fel ca Slovacia și cel puțin alte două țări, au declarat diplomații fără să le numească.
Alte state, inclusiv Polonia și Italia, doresc să se meargă chiar mai departe și CE să plafoneze prețul tuturor gazelor importate în UE. Comisia Europeană a fost în general împotriva ideii de a limita achiziția tuturor gazelor importate, care ar fi mult mai complexă.
Norvegia, acum cel mai mare furnizor de gaze naturale al blocului, a spus că ar putea fi deschisă la impunerea unui plafon.
Ungaria dorește, de asemenea, ca orice pachet energetic să fie aprobat în unanimitate, mai degrabă decât printr-o procedură de urgență cu vot majoritar, așa cum dorește Comisia.
În plus, Comisia nu a abordat și problema decuplării prețurilor la gaz de energia electrică, deși mai multe țări doresc ca acest lucru să se întâmple.