Extinderea UE pentru a include nouă state noi, inclusiv Ucraina şi Moldova, ar costa actualii membri vreo 256 de miliarde de euro, au relevat calculele interne.
Un efect al extinderii ar fi transformarea multor țări care se bucură în prezent de beneficii financiare nete de la UE în contributori la bugetul comunitar.
Costul imens al extinderii apare într-un document redactat de secretariatul Consiliului UE şi a fost divulgat de Financial Times.
„Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE; multe state membre care sunt în prezent beneficiari neți vor deveni contributori neți”, se arată în documentul citat de The Guardian.
Ucraina, de departe cea mai mare dintre cele nouă țări care au fost acceptate ca potențiale candidate, ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe parcursul a 7 ani (bugetul UE este multianual).
Extinderea Uniunii a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte, iar liderii europeni se reunesc vineri, la Granada (Spania), pentru a discuta despre cum ar arăta bugetul, numărul de locuri în Parlamentul European, viitorul politicii agricole comune și dacă un bloc extins ar putea funcţiona luând decizii în continuare, cu votul unanim al statelor membre. La reuniune va participa şi Klaus Iohannis.
De asemenea, liderii vor dezbate dacă UE ar trebui să continue cu un proces cu două viteze, care să permită statelor membre intrarea treptată în bloc, sau dacă ar trebui să fie totul sau nimic.
La începutul acestei săptămâni, șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, s-a declarat împotriva unui proces de aderare gradual, spunând că acesta va fi imposibil de implementat.
Un diplomat de rang înalt a declarat pentru The Guardian că bugetul UE e de așteptat să fie subiectul cel mai controversat și trebuie soluționat până în 2027, când va începe următorul ciclu financiar.
În acest fel, UE ar arăta că este pregătită şi nu ar mai exista nicio scuză pentru a întârzia discuțiile despre dacă și cât de repede ar putea adera Ucraina, Moldova și statele din Balcanii de Vest.
Documentul citat de FT estimează că bugetul UE ar crește cu 21%, până la 1,47 miliarde de euro, dacă toate cele nouă țări ar adera.
Acest lucru ar implica o creștere semnificativă a contribuțiilor pentru Germania, Franța și Țările de Jos, fiind necesare perioade de tranziție pentru extinderea finanțării.
Suma cheltuită pentru agricultură s-ar modifica, de asemenea, Ucraina având dreptul la 95 de miliarde de euro în șapte ani, un alt cost pe care statele membre ar trebui să-l ia în considerare. Ucraina susține că, în calitate de lider mondial pe piața cerealelor, uleiului de floarea soarelui și păsărilor de curte, apartenența sa ar întări securitatea alimentară a UE.
Un alt fond cheie, cunoscut sub numele de fond de coeziune, care oferă bani pentru infrastructură în țările mai puțin dezvoltate, ar fi, de asemenea, afectat semnificativ de extindere. Conform formulei financiare actuale, Cehia, Estonia, Slovenia, Cipru, Malta și Lituania nu ar mai fi eligibile pentru aceste fonduri.
Luna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE trebuie să se pregătească imediat pentru schimbările radicale necesare pentru ca Ucraina și alte țări să devină membre ale blocului.
Există îngrijorări că, deși UE și-a stabilit obiective de reformă pentru Ucraina, Moldova și celelalte șapte țări care vor să adere, încă nu a furnizat propuneri detaliate cu privire la schimbările necesare în statele deja membre, este concluzia The Guardian.