Economiștii nu văd cu ochi buni decizia coaliției de guvernare privind amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Aceștia consideră că românii vor plăti ratele amânate la dobânzi mai mari.
Cei care au credite și vor lua decizia de a-și amâna ratele vor băga banii în consum alimentând și mai mult inflația, consideră Radu Burnete, președinte al Confederației Patronale Concordia.
Astfel, spune el, BNR va fi obligată să crească și mai accelerat ratele dobânzilor.
„Să oferi un moratoriu și posibilitatea amânării ratelor la bancă când zici că economia ți-a crescut cu 6,5% și inflația a sărit de 14%, asta înseamnă să curtezi dezastrul. Nu mai plătim ratele și aruncăm banii în consum. Asta crește inflația, nu o scade, deci va obliga BNR să crească și mai accelerat ratele dobânzilor.
Și taman când oamenii și micile companii vor relua plățile, dobânzile vor fi și mai mari și mai greu de plătit, ca să ne cadă recesiunea bine. Colac peste pupăză, cam tot pe atunci stupizenia numită IRCC va fi ajunsă din urmă de realitate pentru că în ciuda unor iluștri monetariști de birt, prețul banilor într-o economie este imposibil de manipulat pe termen lung. Această decizie este peste puterile mele de înțelegere”, a declarat Burnete pentru Economedia.
La rândul său, profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că situația de acum nu se compară cu cea din 2020, când românii au avut posibilitatea de a-și amâna ratele din cauza pandemiei.
”Criza din 2020 era temporară, actuala criză s-ar putea prelungi iar cei care vor ”cădea în capcana” guvernului se vor trezi că, în loc de dobânzile negative din prezent vor plăti dobânzi uriașe la credite, cu atât mai mari cu cât o astfel de măsură e inflaționistă și va forța BNR să apese pe accelerație majorând dobânzile mai rapid”, a precizat Bogdan Glăvan pentru RFI România.
Nici analistul economic Adrian Negrescu nu este de acord cu această măsură, afirmând că nu este vorba despre un cadou, ci un măr otrăvit.
"Despre amânarea ratelor, pot să spun că nu este un cadou, este un măr otrăvit. Pentru cei care au posibilitatea să îşi plătească ratele în prezent, măcar o parte dintre ele, să plătească.
De ce? Pentru că se va aplica probabil dobândă la dobândă, iar dobânzile vor continua să crească. Astfel încât, cei care îşi amână ratele, în nouă luni, vor avea de plătit un cost foarte foarte mare al împrumuturilor, mai mare ca în prezent.
Sfatul meu este să plătească, să meargă să negocieze cu banca, să plătesca ceva la rate şi să nu amâne aceste rate, pentru că la un moment dat povara va fi foarte foarte mare", a explicat Adrian Negrescu la Antena3.
Bancherii nu au fost consultați
Forma ordonanței de urgență pentru amânarea ratelor nu este cunoscută în acest moment.
Iar comunitatea bancară nu a fost consultată recent pe marginea proiectului de ordonanță privind amânarea ratelor, spun surse din piață consultate de Economedia.
Același lucru s-a întâmplat și în aprilie, când liderul PSD, Marcel Ciolacu, spunea că există varianta amânării ratelor la bănci pentru români, această măsură fiind discutată şi cu băncile, cu care s-a ajuns la un acord.
Însă bancherii nu au confirmat la acea vreme acest acord, răspunsul lor oficial fiind: „No comment“
Aproape jumătate de milion de români au credite calculate la ROBOR
Aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, care acum este între 5-6%, şi mai creşte, conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Decizia coaliţiei de guvernare privind introducerea unui nou moratoriu de amânare a ratelor bancare vine în contextul creşterii dobânzilor şi a facturilor românilor, după ce în 2020 şi 2021 a fost aplicat un alt moratoriu pentru a susţine debitorii persoane fizice şi companii care au avut probleme financiare din cauza pandemiei Covid-19.
Însă, subliniază Ziarul Financiar, există o diferenţa majoră faţă de moratoriul de amânare a ratelor aplicat în perioada pandemiei.
Mai exact, atunci a existat un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), iar BNR a putut să flexibilizeze cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate mai mult de 3 luni să nu fie considerate neperformante, iar băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le.
În prezent, în condiţiile în care nu mai există un ghid al EBA, băncile s-ar putea să fie nevoite să facă provizioane pentru ratele amânate, ceea ce ar da peste cap bilanţul şi ar presupune nevoia de capital suplimentar de la băncile-mamă.