Intr-o postare anterioara intitulata “Atacul asupra industriei auto occidentale explicat” făceam trimitere la cele 5 strategii generice pe care profesorul american de la Harvard Michael Porter le-a identificat ca fiind singurele variante ale oricărei strategii de afaceri.
Primele doua sunt cele bazate pe cost (ţintind toata piaţa sau un segment al ei) prin care compania îşi propune sa ofere produse sau servicii de calitate similara cu concurenţa, dar la un preţ semnificativ mai mic.
Următoarele doua sunt cele bazate pe diferenţiere (ţintind toată piaţa sau un segment al ei) prin care compania încearcă sa ofere produse sau servicii de o calitate superioară concurenţei pentru care clienţii vor fi dispuşi sa plătească preturi mai mari.
În sfârşit, ultima varianta este o combinaţie a celor două, prin care se încearcă o diferenţiere calitativă la un cost uşor mai mic. Atât şi nimic mai mult. Alte variante miraculoase nu există.
În acest context, explicam că mașinile cu motoare cu ardere internă, spre deosebire de mașinile electrice de astăzi, aveau o multitudine de criterii de diferențiere uneori greu imitabile, ceea ce a asigurat poziția fruntașă a producătorilor europeni pe multe piețe internaționale. Dar…
“Apariția mașinilor electrice a schimbat din rădăcini tabloul și contextul strategic. Simplitatea construcției face diferențierea mult mai dificilă în cazul unor mașini electrice. Iar atunci când totuși se încearcă o diferențiere, ea se face pe aplicațiile de tip IT pe care aceste mașini le au, un domeniu în care firmele din zona aplicațiilor digitale sunt mai bine pregătite decât constructorii tradiționali de automobile.
Automobilele încetează să mai fie motoare pe patru roți și devin aplicații IT pe patru roți. Nu întâmplător producători de automobile electrice din China vin din domeniul IT.
Însă acest mod de diferențiere nu este sustenabil pe termen mediu, multe dintre aplicații putând fi copiate relativ ușor de către concurenți. În aceste condiții, spre deosebire de lumea autovehiculelor cu ardere internă, principala strategie care contează în lumea vehiculelor electrice este aceea de concurență prin cost. (…)
În acest context, Tesla continuă să beneficieze de pe urma imaginii lui Elon Musk și a brand-ului aspirațional pe care acesta a reușit să îl creeze. Dar vedem că până și acest producător realizează că pe termen lung o strategie bazată exclusiv pe diferențiere în condițiile în care diferențele de preț față de automobilele chinezești sunt în creștere nu are cum să funcționeze. Volumele de producție contează pentru micșorarea costurilor, iar acestea nu pot fi mărite decât prin abordarea unor segmente mult mai largi din piață. Până la urmă, limitările de diferențiere oferite de mașinile electrice sunt aceleași chiar și pentru Tesla, căreia îi mai rămâne la dispoziției doar brand-ul creat prin pionieratul sau. Însă pentru cât timp?”
O întrebare care, iată, și-a găsit răspunsul mult mai repede decât ne așteptăm.
Astăzi, Tesla a încetat să mai fie pentru mulți un model aspirațional. Mândria cu care posesorii de Tesla se afișau și se poziţionau în societate a fost înlocuită de o parte din ei de sentimentul de vinovăție că au cumpărat o astfel de mașină.
Abţibildul atașat oricărui produs aspirațional pe care scrie “Am cumpărat acest produs înainte ca producătorul lui să o ia razna“ distruge instantaneu orice urmă de aspirație, transformând-o într-un sentiment mai degrabă de rușine. Și nimeni nu aspiră la ceva care îl face de rușine, nu-i așa?
Și atunci ce mai rămâne dintr-un produs care se vindea scump doar pentru că era aspirația clasei de mijloc din lumea întreagă? Mai nimic. Iar asta se vede din prăbușirea vânzărilor de pe multiple continente unde activitatea politică a domnului Musk nu este apreciată. Țări precum Germania sau Australia arătau în februarie prăbușiri ale vânzărilor Tesla de peste 70% an la an.
În aceste condiții, prețul acțiunilor Tesla se află în declin de câteva săptămâni bune, oglindind ajustarea sentimentului investitorilor în legătură cu perspectivele financiare ale companiei.
De fapt, de la preluarea de către domnul Musk a funcției la Washington, acțiunile Tesla au scăzut săptămână de săptămână, anulând în momentul de față creșterea entuziasmantă raportată imediat după câștigarea alegerilor de către președintele Trump.
Iar asta ne duce la o paralelă interesantă care poate fi făcută între Tesla și SUA.
Pentru că și SUA, în ultimele decenii, au fost pentru multe țări din lume un model aspirațional din punct de vedere democratic și economic. Iar acest model aspirațional a fost unul dintre ingredientele de bază ale “soft power”, latura importantă a vectorului de putere pe care SUA l-au proiectat și cu care au condus lumea întreagă în ultimele decenii.
Astăzi, însă, SUA sunt într-un proces premeditat și activ de dezintegrare a acestui tip de putere.
Citeşte informaţiile integral in articolul scris de Radu Crăciun - Cursul de la care Elon Musk a lipsit pe Curs de Guvernare