Oamenii cunosc cel mai bine nevoile comunității din care fac parte, iar soluțiile care rezistă pornesc, de cele mai multe ori, chiar de la ei. Pe acest principiu se sprijină Raiffeisen Comunități, programul prin care Raiffeisen Bank România, în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), finanțează schimbări – construite împreună cu și pentru oamenii din comunități. Scopul este ca aceștia să dobândească resursele, instrumentele și încrederea de a duce la capăt planurile prin care își transformă comunitățile pe termen lung.
În 2026, programul, ajuns la a a 16-a ediție, are un buget total de 4 milioane de lei, iar înscrierile sunt deschise până pe 26 noiembrie. Noutatea acestei ediții vine din faptul că, pentru prima dată, apelul este deschis și organizațiilor și grupurilor de inițiativă ale românilor din diaspora, care pot aplica în parteneriat cu o organizație din România.
Ediția a 16-a, deschisă românilor de pretutindeni
Ediția este dedicată parteneriatelor: trei ONG-uri sau grupuri de inițiativă care lucrează împreună. ONG-ul coordonator, care înscrie proiectul, trebuie să fie din România, iar partenerii pot fi din țară sau diaspora. În ediția a 15-a, de exemplu, două organizații din județul Cluj și un grup de inițiativă din Bucovina au pornit proiectul „Ucenicie în Creație”: 10 meșteri bucovineni vor fi plătiți să predea și vor primi în atelierele lor 30 de tineri creatori din Cluj, pentru o ucenicie reală, de mai multe luni, în ritmul stabilit de fiecare meșter.
Din acest an, partenerii pot fi și din diaspora, iar proiectele se pot derula atât în România, cât și peste granițe. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), încă din 2015–2016 aproximativ 3,6 milioane de români trăiau în țările OCDE. Mulți păstrează legătura cu locurile natale, iar programul le oferă acum un cadru concret prin care să dezvolte schimbări împreună cu organizațiile din țară.
Cum se poate aplica, până pe 26 noiembrie 2026
Cine poate aplica: parteneriate formate din trei entități non-profit (ONG-uri și/ sau grupuri de inițiativă), coordonate de un ONG constituit conform legislației române și cu sediul în România. Ceilalți doi parteneri pot fi din țară sau din diaspora.
Cum te înscrii: parteneriatele pot aplica până pe 26 noiembrie cu o schiță de proiect, care pornește de la nevoile reale ale comunității, o implică în construirea și implementarea soluției și se aliniază unui ODD (Obiectiv de Dezvoltare Durabilă). După selecție, cele 30 de parteneriate selectate trec printr-o etapă de incubare, în care își dezvoltă proiectele, pe care apoi le depun în aplicația finală.
Rolul comunității: oamenii din comunitate sunt implicați din primul moment. Pentru pregătirea schiței de proiect, organizațiile consultă comunitatea prin chestionare, evenimente în stradă, discuții sau ateliere în grupuri mici cu localnicii, ca să afle, direct de la ei, care sunt nevoile și prioritățile locale. Rezultatele acestei mapări intră direct în aplicație, iar calitatea consultării este unul dintre criteriile după care juriul evaluează schițele de proiect. În proiectele finanțate, oamenii rămân parte activă a soluției, nu doar beneficiari.
Ce oferă programul: o finanțare nerambursabilă în valoare de până la 350.000 de lei per parteneriat, dintr-un buget total de 4 milioane de lei, și un proces de lucru clar: cu mentorat și cursuri de fundraising, management financiar sau comunicare, stabilite împreună cu organizațiile.
Mai multe detalii: ghidul, condițiile de eligibilitate, etapele și calendarul complet sunt pe raiffeisencomunitati.org
De la idei la inițiative concrete în comunitățile de pretutindeni
Efectele programului se văd direct în comunități. La Viscri, în județul Brașov, localnicii au pus pe picioare o platformă de reciclare și compostare, iar Primăria Bunești a preluat apoi costurile de evacuare a deșeurilor. La Sibiu, 88% dintre părinții care au răspuns unui chestionar au votat pentru închiderea temporară a străzii din fața școlii, ceea ce a deblocat, după trei ani și jumătate de refuzuri administrative, prima „stradă școlară” din România. La Dej, un copil nonverbal de la liceul special a început să pronunțe cuvinte și să ceară cărți, după ce o bibliotecă mobilă a ajuns în clasa lui.
Proiectele din ediția a 15-a, aflate chiar acum în derulare, merg în aceeași direcție. Două filiale ale Asociației Caravana cu Medici, din Bihor și din Timișoara, și Asociația Rotary Club Oradea Insignis construiesc prima rețea rurală de salvare din vestul României: 30 de defibrilatoare în 30 de comunități și cursuri de prim ajutor prin care peste 6.700 de oameni, de la elevi la adulți, învață să intervină în caz de stop cardiac.
Impactul local al Raiffeisen Comunități, în câteva cifre:
- Implicarea comunităților din 33 de județe și din București, doar în ultimele trei ediții: alături de Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara, apar orașe mici precum Eforie Sud, Reșița ori Băile Herculane, sate - Viscri, Saschiz sau Dragu, și chiar comunități tradiționale de romi din Potcoava, Băilești sau Brânceni;
- peste 70.000 de beneficiari direcți și aproximativ 120.000 de beneficiari indirecți, numai în edițiile 13 și 14.
- Iar cele 15 ediții de până acum au finanțat 214 proiecte.
Cum funcționează programul?
Ce diferențiază Raiffeisen Comunități de alte programe este că nu se oprește la un grant. Din 2023, pe lângă finanțare, organizațiile primesc mentorat și cursuri construite împreună cu ele, pe nevoile lor. Din ediția a 15-a, programul funcționează ca incubator, așa că sprijinul începe chiar înainte de finanțare: 75 de organizații, grupate în 25 de parteneriate, și-au dezvoltat proiectele în acest cadru, iar 14 dintre parteneriate au fost apoi finanțate.
Ideea din spatele programului este ca soluțiile să fie construite alături de comunitate, nu doar livrate acolo, pornind de la principiul „Nimic pentru mine, fără mine”. De aceea, finanțarea e însoțită de un parcurs de dezvoltare: sesiuni de întrebări și răspunsuri, resurse practice, un modul de lucru cu comunitățile și, pentru parteneriatele selectate, o etapă intensivă de incubare, cu întâlniri față în față și mentorat. Pe parcurs, organizațiile învață să-și construiască o teorie a schimbării (harta care leagă ce vor să obțină în comunitate de pașii concreți care duc acolo și de felul în care își dau seama dacă au reușit), să-și măsoare impactul și să găsească modele de finanțare care să nu depindă de un singur grant.
Evaluările ARC arată ce rămâne în urma proiectelor după ce finanțarea se încheie: infrastructură pe care comunitatea o folosește în continuare, grupuri de localnici care preiau coordonarea și nu mai depind de ONG-ul care a pornit proiectul, dar și un dialog mai bun cu autoritățile. Pe lângă toate beneficiile, multe dintre organizații câștigă și prin faptul că își scriu strategiile și ajung să își diversifice sursele de venit ca urmare directă a programului, iar instrumentele primite le pot folosi, pe cont propriu, și în proiectele următoare.
Ce sunt obiectivele de dezvoltare durabilă și de ce contează
Fiecare proiect eligibil trebuie să se alinieze unuia dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), pe care statele membre ONU le-au adoptat în 2015 (cu termen de aplicare 2030): de la educație și sănătate la orașe locuibile, consum responsabil și climă. Pentru o organizație mică, ODD funcționează ca un limbaj comun: îi permite să arate clar ce transformare urmărește, într-un cadru pe care îl înțeleg și alți finanțatori.
Binele făcut cu cap și cu inimă nu e o întâmplare, ci rezultatul unei munci de durată. În România sunt tot mai mulți oameni care o fac zi de zi, în sate, orașe și în comunitățile de peste hotare. ARC numește acest ecosistem „industria binelui” și lucrează din 2001 ca el să aibă unelte, resurse și încredere. Raiffeisen Comunități este unul dintre locurile în care această industrie a speranței capătă formă: oameni care nu mai așteaptă soluțiile „de la cineva de sus”, ci le construiesc împreună. Următorul proiect poate porni chiar de la tine.
