Criza Covid-19 a reprezentat o adevărată provocare, atât la nivel economic, cât și la nivel uman, dar asta nu a făcut decât să-i motiveze pe marii angajatori să se implice.
Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR Lidl România, vorbește pentru SpotMedia.ro despre momentele de cumpănă pe care compania le-a gestionat exemplar, dar și despre decizia de a sprijini linia întâi de luptă cu noul coronavirus.
Ea povestește despre momentul in care CEO-ul companiei s-a înregistrat video pentru a le vorbi angajaților când erau pe punctul de a ceda, despre decizia de a contribui cu prima unitate mobila de terapie intensivă din țară, dar și despre ”criza alimentară” cu care a început totul și pe care cei de la Lidl au anticipat-o corect.
Iar implicarea lor nu s-a oprit aici.
Cum v-a găsit criza COVID?
Ne-a găsit cu planurile făcute. Acest lucru a fost posibil deoarece, în ianuarie, când au apărut primele semne că noul coronavirus ar putea ajunge în Europa, colegii noștri din Germania ne-au recomandat să facem scenarii cu ce s-ar putea întâmpla în țara noastră și să ne pregătim în consecință.
Care ar putea fi riscurile cele mai mari pentru o rețea de magazine alimentare într-o pandemie? Schimbarea comportamentului de consum al românilor înspre achizițiile ghidate de panică, adică oamenii să se sperie și să vrea să cumpere cantități foarte mari deodată, dar și riscul de a nu avea personal în magazine – mai exact, să existe îmbolnăviri în rândul colegilor sau să le fie teamă să vină la muncă.
Astfel, de la identificarea riscurilor, toate eforturile noastre s-au concentrat pe a ne pregăti pentru situațiile acestea. Am lucrat concomitent pe două fronturi, având câteva obiective prioritare clare: să avem mereu produse la raft, colegii noștri să fie în siguranță și motivați pentru a putea face față la tot ce putea apărea, iar clienții noștri să fie protejați.
Pentru a ne asigura produsele la raft, încă cu mult înainte să se înregistreze vreun caz de SARS-CoV-2 în România, colegii de la departamentul Logistică au luat o serie de măsuri:
- Au suplimentat numărul de camioane pentru transport;
- S-au asigurat că avem rute de rezervă (rutele normale sunt calculate astfel încât să ne reducem amprenta de carbon, însă odată cu noul context, a trebuit să ținem cont de eventualele restricții de circulație);
- S-au asigurat că furnizorii noștri de produse de bază pot să livreze cantități atipice.
Ne-am adaptat ușor pentru această situație, pentru că am pus în aplicare toate bunele noastre practici și resursele pe care le aveam, iar sistemul pe care l-am creat este unul eficient, care funcționează foarte bine.
Provocarea a venit atunci când am început să ne gândim la ce facem pentru cei 8.000 de colegi, din care 7.400 în magazine și depozite, adică în prima linie de expunere la virus.
În tot ce am făcut, am plecat de la premisa că nu ne confruntăm cu o singură situație de criză, ci cu 8.000 de situații individuale, pentru că fiecare dintre noi a traversat această perioadă cu temerile și fricile proprii. Ne-am dorit să fim alături de fiecare dintre colegii noștri, cu răspunsuri la întrebările lor, cu informații transmise în timp real, așa că și în acest context am construit pe sistemul pe care îl aveam deja.
Deja comunicam cu toți angajații cu ajutorul We are Lidl, o aplicație foarte asemănătoare cu o rețea socială internă, pe care am folosit-o drept canal pentru transmiterea deciziilor autorităților și recomandărilor referitoare la măsurile de protecție individuale. Totodată, la mijlocul lui martie, când deja creștea numărul de cazuri din România, am înființat în doar 24 de ore un hotline intern pentru angajați.
Când a avut loc prima panică alimentară din țară, adică atunci când românii au cumpărat în cantități uriașe făină, conserve, hârtie igienică și drojdie, am constatat că volumul de muncă al colegilor noștri din linia întâi era mult peste ce preconizasem. Astfel, am plănuit o serie de acțiuni pentru echipă, unele realizate pentru prima dată, pentru că nu era suficient doar să ne informăm colegii, să le răspundem la întrebări și să oferim prime și bonusuri. Voiam ca fiecare coleg dintre cei 8.000 să știe că este văzut, apreciat, că munca lui contează, mai ales într-o perioadă atipică, precum cea prin care am trecut.
De aceea, CEO-ul Lidl, Frank Wagner, dar și alți membri ai board-ului, s-au înregistrat de acasă, cu telefonul, și le-au transmis mesaje video de încurajare colegilor din linia întâi.
Mai mult, ne-am arătat recunoștința public, echipa de Marketing realizând un spot TV prin care le-am mulțumit tuturor celor aflați în prima linie în lupta împotriva noului coronavirus și care au ajutat societatea să funcționeze chiar și în această perioadă dificilă.
L-am rulat în locul unor comunicări comerciale, iar acestuia i s-au alăturat și billboard-uri și spoturi radio, cu același mesaj. Totodată, am rugat parteneri tradiționali ai companiei, precum Chef Florin Dumitrescu și cântăreața Irina Rimes, să înregistreze mesaje de încurajare. Irina a și avut un concert exclusiv pentru angajați, care s-a transmis pe aplicație. Apoi, pe 1 iunie, am organizat un concert cu Gașca Zurli, pentru copiii angajaților.
Toate acestea, pentru ca la finalul zilei, stresul de la muncă, cu ecranele de plexiglas, cu dezinfectarea constantă a tuturor suprafețelor, cu veștile despre trimiterea în autoizolare a unei întregi echipe după diagnosticarea unui coleg, să fie mai ușor de dus.
Pandemia ne-a găsit cu două obiective clare, pe care am reușit să le îndeplinim, pentru că am păstrat un crez Lidl în tot ce am făcut: oamenii sunt cei mai importanți.
Ce v-a determinat să vă implicați și să donați pentru cei din linia întâi?
Pentru noi nu este o noutate să ne implicăm în soluționarea problemelor sociale din comunitățile în care activăm. Suntem o companie care a integrat sustenabilitatea direct în modelul de business, așa că pentru noi este ceva normal să ne concentrăm pe investiții sociale cu impact pe termen lung. De aceea, ne-am implicat și în lupta împotriva coronavirusului.
Sprijinul nostru pentru societate a venit în mai multe moduri. În primul rând, am susținut Fundația pentru SMURD și DSU să achiziționeze prima secție de terapie intensivă mobilă din România, unitate destinată tratării pacienților infectați cu noul tip de coronavirus și aflați în stare critică. Această secție mobilă poate fi deplasată oriunde în țară, crescând capacitatea celor mai aglomerate spitale de a oferi îngrijire la cele mai înalte standarde pacienților.
Vă spuneam că noi ne implicăm în programele pe termen lung, iar faptul că acest tip de unitate mobilă va fi inclusă în dotarea de răspuns la dezastre a României și va putea fi folosită în orice situație de catastrofă care generează victime multiple, cum ar fi în cazul unui cutremur, ne-a convins că este o investiție cu atât mai necesară pentru țara noastră.
De altfel, după încheierea acestei crize, unitatea de terapie intensivă mobilă va putea funcționa inclusiv ca un centru mobil de simulare pentru medicii rezidenți în ATI și medicină urgență.
Pentru că noi credem în eforturile consolidate, ne-am bucurat mult când în această inițiativă ni s-au alăturat și alți actori din mediul de afaceri, precum KMG Internațional (Rompetrol), Crucea Roșie și Fundația Mereu Aproape și astfel au ajuns la noi în țară 4 unități mobile de terapie intensivă.
Totodată, în luna martie am donat către Ministerul Sănătății 50.000 de recoltoare pentru exudat nazal și faringian/ mediu transport viral, necesare pentru realizarea testelor de diagnostic molecular pentru depistarea acestui virus.
În plus, am continuat demersurile de combatare a risipei alimentare și a sărăciei. Lidl se implică în reducerea risipei alimentare și a investit până în prezent peste 2.000.000 de lei pentru deschiderea și funcționarea a cinci bănci pentru alimente în București, Cluj, Roman, Brașov și Oradea, care funcționează după principiile FEBA (Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente). Pe langă susținerea financiară (de ex: pentru costuri salariale, închiriere depozit, achiziție mașini, comunicare etc), Lidl donează constant bunuri din depozitele companiei, care astfel ajung la cei care au nevoie.
Prin intermediul Băncilor pentru Alimente, sunt colectate de la agenții economici produsele alimentare comestibile și non alimentare care din diverse motive și-au pierdut valoarea economică de piață și sunt redirecționate către diferite organizații non-guvernamentale care oferă sprijin persoanelor defavorizate.
Din luna martie, de la debutul pandemiei în România și până acum, am sprijinit rețeaua băncilor pentru alimente cu peste 37 de tone de produse alimentare. Mai mult, cu ocazia Sărăbătorilor Pascale, am oferit 2.500 de pachete cu alimente și produse de igienă pentru persoanele vulnerabile afectate în această perioadă, precum cele care se află în centrele comunitare partenere ale rețelei din toată țara. Valoarea totală a acestor pachete a fost de 120.000 de lei.
În această perioadă, în care solidaritatea este mai importantă ca niciodată, ne dorim și ca alte companii să se alăture acestor demersuri, prin donații de produse alimentare ori de igienă, sau sprijin financiar, mai ales că numărul persoanelor vulnerabile a crescut.
Noi vom continua să facem tot ce putem ca să venim în sprijinul românilor și să depășim această perioadă cu bine cu toții.
Care a fost cea mai mare lecție pe care ați învățat-o în urma acestei crize?
Cred că fiecare dintre noi a avut propriile învățăminte în această perioadă, dar probabil una dintre cele mai importante lecții pe care e necesar să o învățăm cu toții este legată de solidaritate.
Dacă suntem uniți, dacă avem echipe sudate, o industrie solidară și o societate care luptă împreună pentru același scop, putem trece peste orice obstacol.
Noi am susținut mereu acest tip de atitudine, mai ales în domeniul sustenabilității, unde credem că trebuie să fim cu toții de aceași parte și unde există loc de cooperare, nu de concurență.
Totodată, în această perioadă ne-a impresionat și valul de solidaritate din partea societății civile pentru colegii noștri din linia întâi, a fost un sprijin real la nivel de industrie.
Citește și: