Consiliul miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN) a revizuit la începutul lunii traiectoria cheltuielilor nete ale României, reducând implicit, de o manieră semnificativă, ratele permise de creștere a cheltuielilor bugetare în următorul an și jumătate – până la final de 2026.
Reducerea este una majoră și echivalează cu impunerea unei cămăși de forță și mai strâmtă asupra României și asupra cheltuielilor bugetare permise în următorul an și jumătate.
Ce sunt cheltuielile nete și cum urmează să se facă ajustare fiscală
Aceste rate nominale anuale de creștere a cheltuielilor nete – agreate cu Comisia Europeană ca parte a procedurii de reducere a deficitului excesiv și a planului bugetar structural pe termen mediu (2025-2031) – reprezintă efectiv o serie de plafoane de cheltuieli care, în teorie, nu pot fi depășite.
Depășirea lor ar însemna ieșirea de pe traiectoria corectivă convenită oficial cu Comisia, care ar trebui să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2030.
Pe lângă menținerea sub control a cheltuielilor, prima parte a ajustării fiscale a României se va face prin TVA și inflație (1 august), urmând să fie realizate tăieri de cheltuieli și de la 1 ianuarie 2026 alte majorări de impozite pe capital.
Cheltuielile nete sunt definite ca fiind cheltuielile publice din care sunt excluse
- (1) cheltuielile cu dobânzile,
- (2) măsurile discreționare privind veniturile,
- (3) cheltuielile aferente programelor UE care sunt acoperite integral de venituri din fondurile UE,
- (4) cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de UE,
- (5) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj, măsurile cu caracter excepțional,
- (6) alte măsuri temporare.
Având în vedere „lipsa de acțiune efectivă” a României, în cadrul procedurii de deficit excesiv inițiate în 2020, dar și ratarea de până acum a țintelor fiscal-bugetare, Comisia a penalizat Guvernul României, care nu a reușit să țină sub control cheltuielile nete și a ieșit din traiectorie.
Astfel:
- în 2025, cheltuielile nete pot crește cu doar 2,8%, în loc de 5,1% cât era permis în planul agreat de Guvernul Ciolacu, cu Comisia, în 2024 și cât permitea Comisia într-o altă recomandare din 21 ianuarie 2025;
- în 2026, plafonul de creștere a cheltuielilor nete este de 2,6%, față de 4,9% cât se permitea în 2024 și în 21 ianuarie 2025;
- pe orizontul anilor următori sunt operate ajustări minore ale ratelor de creștere a cheltuielilor nete, nesemnificative, grosul ajustării fiind agreată pentru următorul an și jumătate după nerespectarea traiectoriei convenite.
Citește integral articolul Cămașa de forță bugetară a României, în următorul an și jumătate. Plafoanele actualizate de cheltuieli pe care România nu are voie să le depășească pe Curs de Guvernare.