Guvernul a împins în spațiul public un discurs apăsat despre necesara reformă bugetară, disciplină financiară și tăierea risipei.
În centrul controverselor s-au aflat sporurile bugetarilor, indemnizațiile de hrană, normele didactice, bursele elevilor și concediile medicale – toate ambalate sub eticheta de măsuri curajoase pentru echilibrarea bugetului.
Problema? Impactul real este infim.
Cifrele oficiale furnizate de Consiliul Fiscal demontează retorica de restructurare dureroasă, dar necesară pentru economii la buget.
Iată impactul neglijabil pentru 4 dintre măsurile anunţate, aşa cum sunt prezentate de Consiliul Fiscal:
- sporul pentru fonduri europene şi sporul de condiții vătămătoare - "Măsurile privind sporurile vizează reducerea majorării de 50% aplicată salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare pentru salariații care gestionează proiecte finanțate din fonduri europene. De asemenea, condițiile de acordare a acestui spor sunt limitate. O altă măsură de reașezare a sporurilor a fost adoptată anterior proiectului de lege și a limitat sporul de condiții vătămătoare de la 15% din salariul brut, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut, la o sumă brută de maxim 300 de lei. Cumulat, cele două măsuri pot conduce la o reducere a cheltuielilor, în 2025, cu circa 0,04% din PIB.
- indemnizaţia de hrană - Pachetul de lege limitează, odată cu intrarea în vigoare, acordarea indemnizației de hrană în sistemul public la persoanele cu salarii lunare nete de până la 6.000 de lei, în comparație cu 8.000 de lei, în prezent. Impactul bugetar pentru anul 2025 este neglijabil.
- burse şi norma didactică - Măsurile de reducere a cheltuielilor în domeniul educației vizează o creștere a normei didactice de predare, o restrângere a burselor și o reorganizare a unităților școlare. În 2025, aceste măsuri pot conduce la o diminuare a cheltuielilor bugetare cu circa 0,02% din PIB.
- concediile medicale - Un alt set important de măsuri țintește modificarea modului de calcul al indemnizațiilor de concediu. În prezent, acestea se calculează prin aplicarea unui procent asupra bazei de calcul. Proiectul de lege stabilește aplicarea unui procent de 55% pentru concediile medicale de până la 7 zile; 65% pentru concediile medicale cuprinse între 8 și 14 zile și 75% pentru concediile medicale de peste 15 zile. De asemenea, proiectul limitează numărul persoanelor care beneficiază de asigurare de sănătate fără plata CASS, păstrând un număr redus de excepții. În 2025, impactul estimat al acestor măsuri este de circa 0,04% din PIB.
Văzând aceste cifre, pare că măsurile sunt mai degrabă gesturi de imagine, menite să creeze iluzia unei guvernări decise, fără a deranja marile privilegii sau clientela politică.
Între timp, profesorii, salvatorii montani sau funcţionarii se aleg cu tăieri simbolice, dar dureroase pentru fiecare dintre ei.