Direcția Politici și Strategie din Ministerul Dezvoltării a realizat un nou studiu privind disparitățile teritoriale, în fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS și date BNR.
Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească, arată Curs de Guvernare.
Trendul nu se poate inversa cu investiții de tip PNDL sau Anghel Saligny, prezentate triumfător de diverse guverne, ci prin conceperea și aplicarea unor politici publice fundamentate pe realitate.
Iar realitățile din România actuală arată cam așa:
1. PIB per capita: în context național și european
Produsul intern brut la preț de piață reprezintă rezultatul final al activităților de producție al unităților producătoare rezidente în decurs de un an.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 8.838,5 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în județele Vaslui (4.973 eur/cap), Botoșani (5.438 eur/cap), Călărași (5.654 eur/cap), Suceava (6.047 eur/cap) și Teleorman (6.062 eur/cap);
- valorile maxime se înregistrează în București (26.969 eur/cap) și în județele Cluj (14.333 eur/cap), Timiș (13.419 eur/cap), Brașov (12.569 eur/cap), Constanța (12.566 eur/cap) și Ilfov (12.131 eur/cap);
- față de anul precedent, partea superioară a ierarhiei se menține, cu excepția județului Ilfov, care pierde o poziție, în timp ce județul Brașov câștigă două locuri;
- per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale PIB sunt sudul țării și Moldova
Indicatorii, puși în context european:
Cele mai mari 10 economii regionale (din Italia, Germania, Spania și Franța) au produs însumat mai mult de o cincime din PIB-ul Uniunii Europene.
PIB-ul per locuitor variază de la 30% (în Insula Mayotte, Franța) la 263% (Luxemburg) din media UE, evidențiind aceleași disparități interregionale pregnante.
Regiunile României (exceptând regiunea capitalei) au diferențe interne relativ mici: de la 41,68% pentru Nord-Est la 67,80% pentru Vest, relevând aceleași disparități istorice între regiunile intracarpatice și cele extracarpatice.
2. PIB per capita vs. PIB pe persoană ocupată = foarte multă lume neocupată
Cele mai profunde disparități între regiunile cu cel mai mare și cel mai mic PIB per locuitor și PIB per persoană ocupată se observă în:
- România (raport de 3,6),
- Polonia și Slovacia (3,3),
- Ungaria (3,2),
- Irlanda (3,1)
- Cehia (3,0),
În contrast cu Finlanda și Portugalia (1,5), respectiv Suedia și Austria (1,7).
În ceea ce privește productivitatea muncii pe oră lucrată, valorile regiunilor României se încadrează sub 50% din media UE-27, cu excepția regiunii București-Ilfov (58,6%).
3. Cel mai mic potențial de dezvoltare: județul Gorj (ISD per capita)
Investițiile străine directe (ISD) cuprind participațiile la capital ce revin investitorilor nerezidenți care dețin cel puțin 10% din capitalul social subscris al unor întreprinderi rezidente, profitul reinvestit e către aceștia, precum și instrumentele de natura datoriei (împrumuturi, credite comerciale etc) dintre investitori sau grupul din care aceștia fac parte și întreprinderile în care au investit.
ISD reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii, fiind complementare investițiilor publice și celor realizate de rezidenți din surse private.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 2.140 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în județele Gorj (8 eur/cap), Mehedinți (68 eur/cap), Vaslui (133 eur/cap), Botoșani (154 eur/cap) și Teleorman (250 eur/cap);
- valorile maxime se înregistrează în București (21.567 eur/cap) și în județele Ilfov (11.867
eur/cap), Timiș (5.817 eur/cap), Brașov (4.064 eur/cap), Sibiu (3.336 eur/cap) și Prahova (3.286 eur/cap); - față de anul precedent, topul primelor zece județe se menține, cu excepția județului Alba, care înaintează de pe locul zece pe locul opt;
- per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale ISD sunt sud-vestul și nord-estul țării
4. Botoșani, județul cu cei mai puțini antreprenori (IMM la mia de locuitori)
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt definite ca fiind acele întreprinderi care au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250 și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate.
Indicatorul este relevant pentru estimarea competitivității unui teritoriu prin prisma densității agenților economici, care pot să genereze locuri de muncă, să prelucreze resursele locale și să ofere servicii populației din respectivul teritoriu.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 26,5‰;
- valorile minime se înregistrează în județele Botoșani (12,1‰), Mehedinți (14,9‰), Vaslui (15,2‰) și
Teleorman (16,5‰); - valorile maxime se înregistrează în București (62,9‰) și în județele Ilfov (54,6‰), Cluj (49,3‰),
Brașov (38,7‰), Timiș (37,2‰) și Bihor (35,3‰); - în ultimii zece ani, primele zece județe cu valori mari ale indicatorului s-au menținut constante;
- per ansamblu, zonele cu densitate antreprenorială scăzută sunt sudul, sud-vestul și estul țării
5. Județul Giurgiu fără apetit de muncă (rata de ocupare a resurselor de muncă)
Nivelul de dezvoltare economică a unui teritoriu poate fi evaluat prin prisma capacității sale de a oferi oportunități de ocupare unui număr cât mai mare de locuitori.
Citeşte mai departe analiza Disparitățile teritoriale se adâncesc, Bucureștiul e ”altă țară”. 5 indicatori de luat în calcul pentru politici publice pe Curs de Guvernare