BNR a majorat a 4-a oară în 4 luni dobânda cheie și anunță că inflația sare de 10% în curând

BNR a majorat a 4-a oară în 4 luni dobânda cheie și anunță că inflația sare de 10% în curând

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, începând cu 10 februarie 2022.

BNR a decis și ”păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară și menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se precizează într-un comunicat al BNR.

Este a patra oara în patru luni când BNR majorează dobânda cheie, după ce în 5 octombrie a urcat-o la 1,5% pe an, pe 9 noiembrie la 1,75% și pe 10 ianuarie la 2%.

Inflație de două cifre în trimestrul doi

În şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Scenariul actual al BNR evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie, în trimestrul doi al acestui an urmând să urce la un nivel de două cifre - respectiv 10%.

"Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaşte o nouă revizuire substanţială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici.

Totodată, ulterior, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaşte o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor şi va reintra în intervalul ţintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum şi al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei şi în scădere treptată de la mijlocul anului curent.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va mai creşte probabil uşor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunţată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecţiei sub valoarea anticipată anterior", se spune în comunicat.

Compensarea nu ajută

Potrivit sursei citate, schemele de compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflaţiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

"Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuşi incerte, o eventuală modificare a duratei şi/sau a conţinutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât şi traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflaţiei, mai cu seamă pe termen scurt.

În acelaşi timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, inclusiv în contextul situaţiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum şi din blocajele persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare", precizează BNR.

BNR menţionează că incertitudini continuă să decurgă şi din evoluţia pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puţin virulentă, implicând o severitate mai scăzută şi în atenuare a restricţiilor asociate, inclusiv în multe state europene.

Totodată, o sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Incertitudini şi riscuri sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global.

80% din creșterea inflației din 2021 a fost din cauza prețurilor la energie

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,80% în noiembrie, urcând şi mai mult deasupra limitei superioare a intervalului ţintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice.

Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflaţiei s-a mărit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% în decembrie 2020). O proporţie de 80% din creştere a venit însă din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15% adus de inflaţia de bază a aparţinut alimentelor procesate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat avansând la 4,7% în decembrie 2021, de la 3,3% în decembrie 2020.

Prin urmare, creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial în 2021, inclusiv în numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici.

Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii activităţii economice în trimestrul III 2021 la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, evoluţie contrară aşteptărilor, ce face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate anterior, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În acelaşi timp, se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB la 7,4% în trimestrul III, de la 13,9% în trimestrul II, vizibil mai accentuată decât cea anticipată în noiembrie 2021. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus de variaţia stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat un mic declin în raport cu perioada similară a anului trecut, în premieră pentru ultimele 11 trimestre.

Pe piaţa muncii s-au făcut simţite în trimestrul IV 2021 influenţele blocajelor persistente în lanţurile globale de producţie şi ale costurilor crescute cu energia şi cu alte materii prime, precum şi cele decurgând din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sănătate publică pe plan intern, reclamând şi reinstituirea unor restricţii de mobilitate. Informaţii şi sondaje recente indică însă o creştere mai evidentă a deficitului de forţă de muncă în luna ianuarie 2022 - la un nivel totuşi vizibil inferior vârfului atins în 2019 -, precum şi intenţii mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp faţă de trimestrul IV 2021, cu posibile implicaţii asupra renegocierilor salariale, mai ales în anumite sectoare, inclusiv în contextul ascensiunii alerte a ratei inflaţiei.

Cursul de schimb leu/euro a consemnat o uşoară ajustare descendentă în ianuarie, deşi mult mai modestă decât cele evidenţiate în regiune, în principal pe fondul ameliorării temporare a sentimentului pieţei financiare internaţionale. Condiţiile financiare au tins, însă, să se înăsprească pe plan extern, pe fondul deciziilor şi semnalelor privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇