Comisia Europeană propune crearea unui mecanism care să ajute statele membre să facă față fluxului mare de refugiați din Ucraina, prin care banii pe care România i-ar fi pierdut în exercițiul financiar 2014-2020 vor veni totuși în țară, dar vor fi folosiți în acest scop, informează europarlamentarul Corina Crețu.
”Aproximativ 3 milioane de ucraineni au fugit de invazia rusă pentru a găsi siguranța și liniștea în țările din Uniunea Europeană. Pentru a ajuta statele membre și regiunile să facă față acestui flux mare de refugiați, Comisia Europeană propune crearea mecanismului ’Acțiune de coeziune pentru refugiații aflați în Europa’ (CARE)”, anunță Corina Crețu într-o postare pe Facebook.
Război în Ucraina, Ziua 21 - Vezi desfășurarea evenimentelor
Propunerea aparține directorului general DG Regio și a fost discutată în ședința de marți a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, în care Corina Crețu este membră.
Prin urmare, pentru ca banii să poată fi folosiți pentru refugiați, se vor face modificări ale cadrului juridic și ale regulamentului privind Fondul european de ajutor pentru cei mai defavorizați (FEAD).
”Consider că această măsură este una extrem de binevenită și importantă, astfel atât România cât și celelalte țări europene vor putea utiliza la maxim fondurile rămase neutilizate din programele operaționale 2014-2020. Pe scurt, banii pe care România i-ar fi pierdut pentru acest exercițiu financiar intră tot în România, pentru a ajuta țara noastră să facă față afluxului de refugiați din Ucraina”, explică europarlamentarul român, subliniind încă o dată că este vorba despre ”restul fondurilor din perioada de programare 2014-2020 care nu au fost încă absorbite”.
”La fel, este important și faptul că toate cheltuielile pentru astfel de operațiuni vor fi eligibile retroactiv de la data de 24 februarie (ziua în care Rusia a lansat invazia în Ucraina - n.red.).
Mai mult decât atât, a fost propusă extinderea ratei excepționale de cofinanțare de 100% introdusă în cadrul Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus la exercițiul contabil în curs, care se încheie la 30 iunie 2022.
Astfel, statele membre pot alege să o aplice atât pentru politica de coeziune, cât și pentru programele FEAD”, mai precizează Corina Crețu.
Ca și consecințe directe, europarlamentarul menționează că ”aceste măsuri vor contribui la eliberarea presiunii bugetelor statelor membre, ca urmare a impactului economic a războiului din Ucraina, a creșterii prețurilor la energie și a repercusiunilor din urma pandemiei”.
Este de așteptat ca această propunere să intre în vigoare luna viitoare, mai anunță Corina Crețu.
De la declanşarea acestei crize, până la data de 15.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 440.998 cetăţeni ucraineni, informează Poliția de Frontieră, iar până duminică 3.753 de refugiați ucraineni au solicitat azil în România, informează Ministerul de Interne.
De asemenea, într-un interviu acordat marți pentru CNN, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că dintre refugiații ucraineni care și-au părăsit țara după declanșarea invaziei rusești ”aproximativ 80.000 au rămas în România, iar o treime dintre aceștia sunt copii”.
Pentru ajutorarea lor, atât cetățenii, cât și autoritățile locale și centrale au luat diverse măsuri, care au implicat cheltuieli importante.