Guvernul a început joi discuțiile despre bugetul de anul viitor, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre „o nouă paradigmă în gestionarea sustenabilă a finanțelor publice”, prin modul în care va fi construit de această dată bugetul României. Mai exact, promite el, vor fi luate decizii bazate pe date complete, cheltuieli justificate și resurse reale.
Până la 4 noiembrie, 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat trimiseseră propuneri privind limitele de cheltuieli, a anunțat Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.
Instituțiile au două termene. Până luni, 9 noiembrie, cele șapte instituții restante trebuie să trimită propunerile de cheltuieli. Până miercuri, 11 noiembrie, toate instituțiile trebuie să verifice și să completeze datele pentru fiecare sursă de finanțare. Sunt încă în lucru cifrele privind investițiile, fondurile europene, cheltuielile de personal și programele bugetare.
„Avem nevoie să știm ce obligații sunt deja asumate, cât costă continuarea proiectelor și ce rezultate susține fiecare alocare”, a explicat Nazare.
Ministerele introduc datele în eBuget NG, platforma finanțată prin PNRR, folosită atât pentru bugetul pe 2027, cât și pentru estimările pe anii 2028–2030. Finanțele vor compara solicitările cu veniturile pe care statul estimează că le va încasa și vor propune cât poate cheltui fiecare instituție. Guvernul va aproba limitele.
„Solicitările introduse în platformă nu reprezintă automat alocări aprobate. Bugetul pentru 2027 trebuie construit pornind de la ceea ce putem realist finanța, cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului”, explică ministrul.
Potrivit lui Nazare, agențiile de rating vor ține cont, la evaluările de la începutul anului viitor, atât de bugetul pe 2027, cât și de rezultatele bugetare din 2026. Dacă România își respectă angajamentele de reducere a deficitului, perspectiva ratingului de țară ar putea trece ulterior de la negativă la stabilă.
Ministrul mai spune și că reducerea deficitului va fi și în folosul firmelor, având în vedere că atunci când statul se împrumută masiv, rămân mai puțini bani disponibili pentru investiții private, iar costurile de finanțare se mențin ridicate.
