ARSC: 2023 este cel mai bun an pentru transportul public în România, cu noi tramvaie și extinderea liniei de metrou

Anul 2023 este cel mai bun an pentru transportul public de persoane din România, prin investițiile făcute în modernizarea mijloacelor de transport și extinderea metroului în București-Ilfov, țara noastră aflându-se printre țările cu cel mai smart transport în comun din Europa de Est, arată o analiză a Asociației Române pentru Smart City (ARSC). 

“2023 a fost ce mai bun an pentru transportul public de persoane în România. Sunt câteva noutăți pe care 2023 le aduce în transportul public, printre care stația de metrou Tudor Arghezi din Sectorul 4. Totodată, vor fi 100 de tramvaie de autobuze și tramvaie electrice în Bucureșt, începând și montarea stațiilor electrice pentru autobuze”, a declarat Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC, în cadrul ROPAT 2023, cel mai mare eveniment al autorităților din transport. 

În cadrul ROPAT, autoritățile române și reprezentanți ai mediului privat au prezentat o radiografie a transportului public în România.

Radu Dragomir, CEO Urban Scope, compania care a dezvoltat cele mai multe proiecte de mobilitate urbană durabilă, cu cel mai mare impact în reducerea emisiilor poluante, în România, a atras peste 1 miliard de euro în zona administrației publice din fonduri UE nerambursabile pentru proiecte integrate de mobilitate urbană pentru 20 de orașe, printre care Sibiu, Buzău, Constanta, Iași, Focșani, Drobeta Turnu-Severin, Botoșani, Călărași. 

 “Fondurile europene sunt motorul dezvoltării orașelor din România, iar noi la Urban Scope derulăm proiecte importante atât în zona publică, cât și pentru companii private, facilitând dezvoltarea și creșterea calității vieții în România. De asemenea, ne bucurăm să fim prima companie care a dezvoltat un centru operațional integrat de management al mobilității urbane. În perioada următoare, focusul companiei este pe concepte de integrare și asigurare a intermodalității sistemelor de transport public”, a declarat Radu Dragomir, CEO Urban Scope. 

Ionel Scrioşteanu, Secretar de Stat la Ministerul Transporturilor a punctat, în cadrul ROPAT, că prin colaborarea cu Primăria Sectorului 4 pentru construirea stației de metrou Tudor Arghezi a fost obținută o descentralizare, cu o finanțare 100%, inclusiv pentru expropriere, care a dus la creștere a capacității administrative la nivel central. Astfel, autoritatea centrală are posibilitatea să se concentreze pe proiecte ca autostrăzi.

“Anul acesta depășim 2,7 miliarde de euro pe infrastructură rutieră în România. Aproape în toată țara avem șantiere deschise pentru drumuri. Ținta este să ajungem la 1.000 km. Într-o lună, o lună și jumătate dăm în trafic 100 km de autostradă și drum expres, iar anul viitor dăm în trafic peste 200 km de autostradă și drum expres. Statul trebuie să-și asume cel puțin un nivel de finanțare cum avem astăzi pentru a atinge încă 1.000 de km de autostrăzi. De asemenea, este foarte important să avem 3-4 proiecte de tren metropolitan și insist ca acolo unde se dezvoltă acest tip de proiect să fie intermodalitate cu transportul urban. În 2024 vom avea primii kilometri de autostradă A0 pe centura Capitalei, reușim să închidem primii kilometri cu A1 și A2 și dezvoltăm în continuare conceptul de drum radial”, a declarat Ionel Scrioşteanu, Secretar de Stat la Ministerul Transporturilor.

Totodată, Vasile Diaconescu, directorul general al Astra Vagoane Călători a subliniat că, în afară de tramvaiele noi pentru București, a realizat 100 de tramvaie pentru alte 5 orașe din țară. “Ne bucurăm că și Bucureștiul, singura capitală care nu avea tramvaie noi, va ajunge la tramvaiul nou cu numărul 53”, a spus Diaconescu.

Viceprimarul General al Municipiului București, Stelian Bujduveanu, a declarat că urmează să recepționeze 100 de autobuze electrice și că există în plan achiziționarea a 100 de troleibuze și 62 de tramvaie noi. 

“Dacă vrem să avem un transport public sustenabil, trebuie să avem o integrare cu METROREX, cu extindere în Ilfov. Trebuie să analizăm ce anume trebuie să schimbăm pentru a oferi un acces ușor în oraș românilor din comunele de lângă București. […] De asemenea, este hilar ca staționarea pe prima bandă să fie sancționată cu 140 lei. Iar dacă parcarea în centru nu costă, nu va exista un incentive ca cetățenii să lase mașinile în parcare, acasă. Totodată, vrem să scutim camioanele electrice de taxa de oraș”, a declarat Stelian Bujduveanu, Viceprimar General al Primăriei Municipiului București.

În completare, Rareș Hopincă, Prefectul Municipiul București, a subliniat că sumele pentru gestionarea transportului public bucureștean “sunt copleșitoare”. 

“O problemă care se rezolvă cu bani este doar o cheltuială. Sănătatea bucureștenilor este o problemă. Trebuie să ne punem problema cum să creăm un mediu mai sănătos în capitală. Una este modernizarea transportului. Nu am văzut capitală europeană dezvoltată, funcțională și cu un nivel al vieții de top fără să aibă transport public de calitate eficient. Toate capitalele cu acest tip de transport eficient taxează mult mai mult parcarea. Un mediu sănătos se câștigă cu măsuri dure. E nevoie să ne aliniem marilor capitale europene, ceea ce înseamnă că o mașină te costă foarte mulți bani. Nouă luni pe an în București se poate circula cu un moped. Oamenii trebuie să ajungă la muncă, dar cum facem să ajungă la muncă este responsabilitatea noastră, a tuturor”, a declarat Rareș Hopincă, Prefectul Municipiul București.

Totodată, Magda Peșu, directorul general Anadolu Automobil Rom, a amintit importanța impactului pe care mobilitatea electrică îl are. "Apreciem colaborarea cu Primăria Municipiului Aiud în proiectul 'Transport Ecologic în Municipiul Aiud'. Proiectul reflectă angajamentul nostru comun pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii necesare asigurării unui serviciu de transport public auto durabil, atractiv și eficient. Sunt mândră să spun că prin acest proiect contribuim la construirea unui depou modern destinat transportului electric, un pas crucial în reducerea amprentei de carbon și îmbunătățirea calității aerului în Aiud și împrejurimi", a declarat directorul general Anadolu Automobil Rom.

Mai multe orașe și localități din țară beneficiază deja de vehicule electrice destinate transportului public furnizate de către Anadolu Automobil Rom, unul dintre cei mai importanți furnizori de autobuze electrice din România, având în portofoliu mărcile Isuzu, Karsan, SOR și Temsa.

Transportul public din orașele din România, printre cele mai avansate din Europa de Est

Transportul public din orașele din România se află printre cele mai avansate din Europa de Est, trecând printr-un proces continuu de transformare digitală în ultimii ani prin investiții în autobuze electrice, sisteme de plăți electronice și aplicații mobile, arată o analiză a Asociației Române pentru Smart City (ARSC).

 "Suntem încântați să vedem că România evoluează rapid către un sistem de transport public inteligent, cu soluții digitale care aduc beneficii semnificative călătorilor și întregii societăți. Acest avans nu doar îmbunătățește experiența călătorilor, ci contribuie și la reducerea impactului asupra mediului și la eficientizarea operațiunilor. Desigur că este nevoie în continuare de investiții în infrastructura de transport în comun, însă progresul din ultimii ani a fost unul rapid, cel mai accelerat din regiune", declară Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.

Printre principalele realizări care au contribuit la acest avans se află în primul rând creșterea flotei de autobuze electrice, integrarea sistemului de plăți digitale în mijloacele de transport, soluții de ride-sharing și dezvoltarea de aplicații mobile pentru transport în comun care ajută la optimizarea călătoriilor zilnice. Aceste inovații facilitează o mai bună coordonare a traficului urban în special, reducând timpii de așteptare și îmbunătățind fluxul călătorilor.

Cele mai bune exemple de orașe cu un sistem de transport public vizibil îmbunătățit, care încadrează localitatea într-una de tip smart city, sunt Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Turda, Suceava și București. Acestea au implementat sisteme avansate de ticketing și informare în timp real, au integrat tehnologii pentru monitorizarea traficului și au investit în vehicule ecologice care contribuie la un mediu urban mai curat și mai sănătos.

Despre ROPAT - Reuniunea Producătorilor și Autorităților din Transportul Public

ROPAT 2023, organizat la Palatul Parlamentului în perioada 16-17 noiembrie, a avut 3 componente importante: conferință, premierea celor mai bune proiecte în domeniul transportului public și o sesiune exclusivă de lucru. Sesiunea ROPAT Connect, dedicată liderilor din companiile de transport, operatorilor de transport și Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI-uri), a fost prezidată de Vladimir Ghițulescu, Directorul General al TPBI, și Eduard Dumitrașcu, Președintele Asociației Române pentru Smart City.

Scopul principal al ROPAT Connect a fost de a consolida relațiile dintre stakeholderii cheie din domeniul transportului public. Această întâlnire a oferit o platformă unică pentru identificarea și discutarea provocărilor tehnice și strategice cu care se confruntă industria. De asemenea, a fost un moment propice pentru schimbul de bune practici și soluții inovatoare în domeniul mobilității urbane.

Recunoașterea Excelenței în Transportul Public la ROPAT 2023

În cadrul evenimentului, au fost acordate premii pentru a recunoaște și a celebra realizările semnificative în domeniul transportului public. Premiile au evidențiat inovația, eficiența și angajamentul organizațiilor și indivizilor față de îmbunătățirea mobilității urbane. Iată lista premiilor și a câștigătorilor: