Inflaţia, măsurată prin avansul preţurilor de consum, a trecut de 15% în iunie 2022, cel mai înalt nivel din ultimii 19 ani.
Cu toate acestea, faţă de lunile anterioare, creşterea a încetinit la +0,8% în iunie, de la +1,2% în mai sau +3,7% în aprilie, arată datele publicate de INS.
Încetinirea din ultimele două luni ar putea fi un semn că urcuşul preţurilor se apropie de final. "Practic, rata de creştere s-a redus şi probabil ne apropiem de vârf, în următoarele două-trei luni. Vârful nu va fi mult peste ce este acum, după care va începe uşor-uşor să scadă.
Inflaţie de două cifre s-ar putea să avem până la finalul anului viitor. Poate la finalul anului viitor coborâm la 9%. Va mai dura câţiva ani până vom atinge ţinta", crede Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari, CFA România, citat de Ziarul Financiar.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune, de asemenea, că ne apropiem de vârful inflaţiei, dar sunt şi veşti proaste în raportul INS de marţi: preţul la alimente creşte:
"În mod normal, ar trebui să ne apropiem de vârf. Vârful probabil că va fi în iulie-august. Partea negativă a cifrelor de astăzi este că preţul alimentelor creşte în continuare. Deşi, sezonier, preţurile legumelor şi fructelor au scăzut, preţul alimentelor procesate creşte."
Inflaţia reală e mai mare
Creşterea preţurilor a ajuns la un plus de 15% în iunie, în coşul de consum calculat de INS. Experții spun că inflaţia reală este mai mare și se resimte diferit de la o gospodărie la alta.
"Inflaţia reală este mai mare, o simţim cu toţii şi este peste 15%, poate chiar dublă. Inflaţia oficială se bazează pe anumite ponderi ale coşului de consum, în timp ce, atunci când vorbim de inflaţia reală, aceasta ia în considerare ce folosim cel mai frecvent, alimente, combustibili, gaze.
Fără doar şi poate creşterile de preţ sunt mai mari de 15%”, răspunde Florin Andrei, analist financiar, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
O bună parte din această inflaţie de 15% este şi importată, pentru că România are un deficit al balanţei comerciale la bunuri de 13 miliarde de euro la 5 luni din 2022, aproape cât a avut în tot anul 2018.
"O parte importantă a alimentelor este din import, în condiţiile în care industria alimentară a scăzut semnificativ în ultimii 20 de ani. Acest lucru ne face vulnerabili la modificările de preţ din extern, la transport, dar şi la o eventuală criză alimentară. Probabil, jumătate din inflaţia produselor alimentare este importată”, explică Florin Andrei.
Creşterea accelerată a preţurilor va dura cel puţin până la jumătatea anului viitor, dacă nu până la finalul anului viitor, iar inflaţia va rămâne de două cifre în acest interval de timp, conchid economiștii.
În lupta cu creşterea de preţuri, Banca Naţională a României a majorat în mai multe rânduri rata dobânzii de politică monetară, ultima majorare fiind de 1 punct procentual, la 4,75%. Cu toate acestea, analiştii financiari sunt de părere că BNR nu va creşte mult mai agresiv dobânda de referinţă pentru a nu risca să împingă economia în recesiune. Aceștia spun că o inflaţie ridicată este preferabilă unei recesiuni.