Bugetul statului pe 2021 are „un cartof fierbinte” care va trebui rezolvat cu prioritate. În plus, rămâne de văzut cât de multe fonduri europene va reuși România să atragă. Dar fiind un an cu cel puțin la fel de multe provocări ca 2020, cel mai bine este ca la cârma țării să avem oameni cu expertiză dovedită și leadership autentic.
Așa consideră analistul Vlad Năstase, consultant de turnaround, Președinte Turnaround Management Association România.
El a explicat pentru SpotMedia.ro care sunt principalele provocări ale construcției bugetului pe 2021.
Cartoful fierbinte al bugetului pe 2021
Vlad Năstase consideră că modul în care statul își va spori veniturile bugetare reprezintă principală problemă pe care trebuie să o rezolve în 2021.
„Măsura în care Guvernul va reuși să echilibreze în 2021 bugetul statului din perspectiva in-flow-ului de numerar poate reprezenta ceea ce numim, generic, un cartof fierbinte, fie că acesta va fi generat printr-un grad de colectare suficient sau că va fi asigurat din fondurile europene care fac subiectul discuțiilor acum; în fine, poate fi o combinație dintre cele două”, spune analistul.
Astfel, el punctează faptul că una din marile provocări ale lui 2021 din acest punct de vedere, cu impact semnificativ și în ce privește construcția bugetară, va fi nivelul la care România va reuși să atragă efectiv banii de la Uniune, astfel încât aceștia să și producă efecte în economia reala.
„Sunt convins că bugetul țării este deja conturat și urmează să fie ajustat cu eventuale măsuri de impact în contextul agreării Programului de Guvernare, însă miza unei potențiale îngrijorări e legată de coerența dintre măsurile prevăzute în acest program, care va fi asumat partidele ce vor alcătui executivul și sursele de finanțare necesare implementării lor. Într-un an care se anunță extrem de provocator și pentru mediul economic, bugetarea responsabilă și la timp - care să ofere predictibilitate pe tot parcursul anului – este unul dintre factorii de stabilitate care e vital să fie urmărit și susținut de clasa politică.
Întreaga societate trece printr-un proces de restructurare, nu doar companiile cu dificultăți de supraviețuire sau de creștere; prin urmare, dacă la nivel microeconomic, la firul ierbii companiilor de toate dimensiunile e nevoie de implicare rapidă, responsabilă și profesionistă a specialiștilor în reechilibrarea business-urilor, cu atât mai mult dinamica macroeconomică cere gândirea, calibrarea și implementarea de către profesioniști a unui set de măsuri în timp util și cu asumarea consecințelor care derivă din întârzieri. De altfel, e foarte dificil să păstrezi un echilibru într-un ecosistem guvernat prin pârghii instabile, impredictibile sau inconsecvente”, precizează analistul.
El compară România cu o companie care trece printr-o situație specială: „Or, în astfel de cazuri, modalitatea și premisele (care trebuie sa fie cât mai realiste) de care pornim procesul de bugetare trag linia între succesul și eșecul restructurării”, mai spune acesta.
Vlad Năstase a mai ținut să precizeze ca „indiferent de componența Guvernului, în anul 2021 nu va fi loc în arcul decizional decât pentru cei cu expertiză dovedită și leadership autentic”.
Problemele neanalizate nu dispar, ci se agravează
Florin Cîțu: Proiectul de buget o să fie gata în prima parte a anului viitor. Țintim un deficit bugetar în jur de 7%
Proaspătul premier Florin Cîțu a anunţat că proiectul de buget va fi gata în prima parte a anului viitor iar guvernul țintește un deficit în jur de 7%.
El a adăugat că sunt aşteptate şi estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, pe care se bazează bugetul, pentru a avea şi ceilalţi indicatori macroeconomici.
„Proiectul de buget o să fie gata în prima parte a anului viitor. Majoritatea detaliilor sunt puse la punct. Ceea ce ştim foarte bine este că ţintim un deficit bugetar în jur de 7% sau mai bine, în funcţie de cum vor decurge discuţiile. În acest moment acestea detaliile.
Aşteptăm, pentru a avea toate informaţiile şi estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Ştiţi foarte bine că bugetul se fundamentează pe estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. După aceea putem să vorbim şi de ceilalţi indicatori macroeconomici”, a declarat Cîţu, miercuri la Parlament, întrebat când va fi gata proiectul de buget pe anul 2021.
Început de an cu posibile limitări
Potrivit art. 35 din Legea Finanțelor Publice, Guvernul trebuia să trimită spre adoptare legile bugetului de stat în Parlament până la data de 15 octombrie.
Însă politicienii au preferat să aștepte până după alegeri și să fie numit un nou Executiv pentru a întocmi proiectul de buget pe anul viitor.
Prin urmare, vor exista anumite consecințe pentru această întârziere. Astfel, același act normativ prevede la art. 37 că dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, atunci „Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent”.
Similar, instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
Asta înseamnă că vom avea bani, inclusiv pentru funcționarea aparatului de stat. Însă e posibil să mai există sincope și/sau întârzieri la plăți. În orice caz, nu vor fi suficienți bani cât să demarăm proiecte mari sau să facem față vreunei crize. De asemenea, bugetul nu poate funcționa prea mult timp „pe avarii”, așa că aprobarea trebuie să vină cât mai repede.