40% dintre români riscă să rămână fără gaze, la iarnă (analiză)

40% dintre români riscă să rămână fără gaze, la iarnă (analiză)

Asociația Energia Inteligentă (AEI) atrage atenția că iarna viitoare românii riscă să aibă probleme mai mari din cauza lipsei gazelor naturale decât din cauza prețului în creștere al acestei resurse.

Gazele naturale sunt esențiale în România din cauză că reprezintă combustibil atât pentru o parte a industriei, cât și pentru încălzirea populației.

Spre exemplu, o analiză a AEI relevă faptul că, în 1990, funcționau 330 de sisteme centralizate de încălzire care deserveau 3,5 milioane de oameni. Astăzi mai sunt abia 37 de sisteme care deservesc doar 1,2 milioane de oameni.

Iar cei mai mulți dintre românii care s-au debranșat de la sistemul centralizat se încălzesc acum ajutorul centralelor cu gaz.

În ultima perioadă, s-a discutat intens despre faptul că facturile românilor la gaz ar putea crește și cu peste 100%, în iarna care vine.

Dar problemele nu se opresc aici. Într-un studiu al Asociației Energia Inteligentă semnat de președintele acesteia, expertul Dumitru Chisăliță, dar și de specialiștii Georgian Albu și Rareș Hurgiș, se arată că există riscul să ne confruntăm chiar și cu o lipsă de gaze.

Iată argumentele specialiștilor.

Avem mai puține gaze în depozite

”Deficitul între cerere și ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 29%.

Depozitele de înmagazinare ale gazelor naturale cu 30 de zile înainte de închiderea ciclului de injecție (31 august 2021) se găseau la un nivel de 58% (respectiv 1,8 mld mc, ritmul de injecție este de 10 – 12 mil mc zi), asta înseamnă că se va ajunge la cca. 2,1 mld mc (respectiv 65%) (anul trecut în această perioadă depozitele de gaze erau pline în proporție de 90%).

În data de 12.09.2021, depozitele de înmagazinare din România prezintă un grad de încărcare de 66.98%, în timp ce pe plan european situația este doar cu puțin mai bună, respectiv 70.75% grad de încărcare.

Situația prezentă a pieței de gaze din România (cu prețuri în creștere – n.red.) probabil va pune o presiune puternică pe gazele din depozitele de înmagazinare, tendințele vor fi ca la începutul perioadei reci să se extragă cantități importante de gaze din acestea, ceea ce va duce la scăderea rapidă a capacității de extracție zilnică din depozite pe fondul reducerii volumului de gaze din depozite, fapt care va crea deficiențe mari pe piață, în special în cele mai reci luni ale anului (ianuarie/februarie)”, se arată în studiul Asociației Energia Inteligentă.

Consum mare, capacitate de import mică

În același studiu se mai arată că există riscul ca România să nu aibă capacitatea de a importa repede și la timp toate cantitățile de gaze de care va avea nevoie iarna viitoare.

„Conform datelor prezentate pe site-ul TRANSGAZ, la vârf de consum, în România se consumă în iernile blânde peste 710 GWh/zi (67 mil mc/zi), mergând până la 797 GWH/zi (76 mil mc/zi) în ierni cu temperaturi foarte scăzute și perioade friguroase foarte lungi.

În urma studiului realizat de Asociația Energia Inteligentă, în luna februarie 2022, nevoia de import poate atinge un nivel maxim de cca. 38 mil mc/zi, în condițiile unei ierni grele similare celei din anul 2012.

Un nivel al importului maxim de gaze de 38 mil mc/zi este un nivel care nu poate fi asigurat prin cele 3 puncte prin care gazele din import intră în prezent în România, care însumate au o capacitate tehnică de doar 40,89 mil mc/zi.

În situația în care se întrunesc condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității tehnice maxime, în speranța că pot fi identificate sursele de gaze necesare (gazele nefiind contractate, se vor achiziționa în funcție de disponibilitățile existente și la prețuri SPOT foarte mari), asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor ar fi la limită, probabil cu importante dezechilibre orare sau chiar cu probleme în alimentarea cu gaze a anumitor zone din țară.

Începând cu septembrie 2021, gazele naturale din Federația Rusă vor ajunge în Ungaria via Bulgaria și Serbia, odată cu finalizarea conductei de transport gaze BalkanStream care leagă Bulgaria de Ungaria, prin Serbia.

Astfel, în România nu mai intră gaze rusești pe la Negru Vodă.

Iarna 2021/2022 poate să aducă în condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității rezervate în prezent, necesitatea raționalizării gazelor naturale pentru toți consumatorii care nu sunt protejați sau în scenariul pesimist chiar și pentru o parte din aceștia (școli, grădinițe), adică la vârf de consum, cca 40% (procent volumic) din consumatorii români de gaze vor rămâne în plină iarnă fără gaze, în acest scenariu.

O ipoteză care se poate lua în considerare este că, odată cu finalizarea BalkanStream, România să aibă acces la gazele rusești doar via Ungaria, care pe lângă faptul că prezintă o capacitate redusă, mult sub necesarul de import al României, va aduce gaze cu prețuri foarte mari”, se mai arată în studiul realizat de AEI.

Pentru mai multe detalii, puteți citi aici, integral, studiul realizat de specialiștii AEI:

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇