25% din curentul UE e nuclear. Jumătate din ţări (inclusiv România) folosesc energie atomică, Germania vrea să renunţe la ea

25% din curentul UE e nuclear. Jumătate din ţări (inclusiv România) folosesc energie atomică, Germania vrea să renunţe la ea

Germanii dezbat o amânare a renunţării la energia atomică. În celelalte 12 state ale UE care mizează pe energia atomică aşa ceva nici nu intră în discuţie. Iată care este situaţia în prezent.

citizen

În Germania se poartă o dezbatere aprinsă privind ultimele trei centrale atomice aflate în exploatare, care ar trebui închise la sfârşitul anului, fiindcă este posibil ca ţara să intre la iarnă într-o severă criză energetică.

Să mai producă curent pentru trei luni suplimentare? Să mai rămână în funcţiune pentru câţiva ani? Să se reconecteze la reţea şi alte centrale atomice închise deja ca urmare a deciziei de renunţare la energia atomică?

Toate aceste posibilităţi se află în discuţie. În ţările vecine nu prea există înţelegere pentru această dezbatere, fiindcă în 13 din cele 27 de state membre ale UE energia atomică este folosită mai mult sau mai puţin pentru producţia curentului electric. 

Germania, singura care renunţă 

citizen

Energie atomică - nu mulţumesc! Acest slogan a fost adoptat în 1998 de guvernul laburist-ecologist condus de Gerhard Schröder. Atunci s-a decis pentru prima dată renunţarea la energia atomică.

În 2009 guvernul dominat de creştin-democraţii Angelei Merkel a anulat această decizie, prelungind în 2010 perioadele de exploatare ale reactoarelor.

După devastatorul accident nuclear de la Fukushima, din 2011, Merkel şi-a schimbat părerea, şi a făcut ca renunţarea la energia atomică să fie din nou decisă.

citizen

Din cele 17 reactoare au fost închise până astăzi 14. Potrivit planurilor, cele trei aflate încă în exploatare urmează a fi închise la finele acestui an. Ele furnizează în prezent şase la sută din necesarul de curent al Germaniei.

Provizoriu era prevăzut ca puterea lor să fie înlocuită de termocentrale pe gaz. Dar acest lucru a devenit acum imposibil din cauza războiului din Ucraina. 

Belgia a prelungit perioada de exploatare a centralelor atomice

Belgia planificase şi ea renunţarea la energia atomică, dar a amânat cu un deceniu această măsură. În primăvară, după invazia rusă în Ucraina, guvernul de la Bruxelles a decis să amâne renunţarea din 2025 cu un deceniu.

Două din cele şapte reactoare în total vor putea funcţiona până atunci. În prezent, energia atomică asigură jumătate din necesarul de curent al Belgiei. Germania critică în permanenţă standardele de siguranţă laxe din centralele atomice belgiene. 

Polonia nu a folosit până acum energia atomică, dar are în plan să o facă. Primul reactor polonez va fi finalizat până în anul 2033. Participaţii la proiect vor să obţină firme din SUA, Coreea de Sud şi Franţa.

La colaborarea planificată iniţial cu Lituania învecinată s-a renunţat. Guvernul de la Varşovia consideră că energia atomică este favorabilă mediului înconjurător şi vrea astfel să reducă emisiunile de CO2 rezultate din arderea cărbunelui. 

Lituania a folosit până în 2009 curent electric produs de vechiul reactor sovietic Ignalina. Acesta a fost închis la presiunile UE, din cauza riscurilor de siguranţă. Construcţia unui nou reactor cu denumirea Visagina a fost stopată în 2016 prin referendum. Dar Guvernul are în plan construcţia de noi centrale atomice din pricina renunţării la livrările de energie din Rusia. 

Olanda: Decizia de renunţare la energia atomică, adoptată în 2021, a fost abandonată. În schimb, Guvernul pledează pentru construcţia a două centrale noi. În exploatare se află în prezent doar o centrală, care acoperă aproximativ trei la sută din necesarul de curent al ţării. 

Suedia: Şase centrale atomice active produc 40 la sută din necesarul de curent. Suedia a decis deja în 1980 să renunţe la energia atomică, de îndată ce nu va mai fi profitabilă folosirea reactoarelor existente. Dar în 2010 s-a renunţat la această decizie.

Până la 10 reactoare au permisiunea de a funcţiona simultan. Patru centrale mai vechi au fost debranşate de la reţea. În principiu, Guvernul se pronunţă pentru reducerea ponderii energiei atomice în sistemul energetic naţional, dar nu a stabilit nicio dată în acest sens. 

Extinderi în curs 

Putere atomică - da, cu plăcere!

În Franţa nu prea există rezerve faţă de energia atomică. 56 de reactoare, multe din ele aflate în lucrări de întreţinere şi modernizare, produc până la 70 la sută din necesarul de curent al ţării, pe care francezii îl folosesc inclusiv pentru încălzire.

Franţa este cel mai mare exportator de curent din Europa, livrând curent atomic şi Marii Britanii şi Italiei. În prezent, se construieşte un nou reactor şi urmează curând alte şase.

De asemenea, există planuri pentru alte opt reactoare suplimentare, care să înlocuiască unele mai vechi. Iniţial guvernul francez stabilise să reducă până în 2025 energia atomică la 50 la sută din necesar, dar acest plan a fost amânat deja în 2019 cu 10 ani. 

Finlanda: Şi finlandezii îşi extind capacităţile atomice civile. Cinci reactoare funcţionează, al şaselea va fi conectat la reţea până la sfârşitul anului. Împreună vor asigura 60 la sută din necesarul de curent al ţării.

Iniţial, firma rusească "Rosatom" trebuia să construiască o altă centrală atomică la Hanhikivi, dar contractul a fost reziliat de partea finlandeză după debutul războiului din Ucraina. În Finlanda se construieşte primul aşa-numit depozit final pentru deşeuri atomice din lume, în care acestea - exclusiv din Finlanda! -  vor fi depuse pentru mii de ani. 

Ungaria mizează nu doar pe gaze din Rusia, ci şi pe energie atomică, spre nemulţumirea UE. Cele două centrale nucleare noi, care se vor adăuga celor patru reactoare în exploatare, vor fi construite de firma rusească "Rosatom". Prima fază de construcţie va debuta în septembrie.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjártó, s-a deplasat în iulie la Moscova, pentru a parafa încă o dată înţelegerea. Cu ajutorul noilor reactoare, Ungaria doreşte să-şi acopere 60 la sută din necesarul de curent, faţă de 50 la sută în prezent. 

Exploatare stabilă, planuri de extindere vagi 

Bulgaria: Două reactoare produc în prezent 30 la sută din necesar. Bulgaria are în plan să extindă acest sector. Construcţia unui reactor la Belene cu ajutor rusesc a fost stopată în primăvară. Bulgaria pare să mizeze acum pe reactoare mai mici, care pot fi exploatate descentralizat. 

Cehia are o atitudine pozitivă faţă de energia atomică. Vecina de la est a Germaniei produce cu şase reactoare 30 la sută din necesarul de curent. Până în 2040 este planificată construcţia unor reactoare atomice suplimentare, în vederea reducerii emisiilor de CO2 din termocentralele pe gaz şi cărbune. 

România: În exploatare sunt două reactoare atomice. Guvernul vrea să extindă folosirea energiei atomice, dar planurile sale nu sunt foarte concrete. Până în prezent, centrala de la Cernavodă acoperă 15-20 la sută din necesarul de curent al ţării. 

Slovacia: Patru reactoare acoperă aproximativ 50 la sută din necesarul de curent. Guvernul sprijină folosirea energiei atomice. Combustibilii nucleari, furnizaţi în prezent de Rusia, vor fi înlocuiţi cândva din minele de uraniu proprii. Slovacia are în plan şi o instalaţie de prelucrare a deşeurilor atomice. Nu dispune de un depozit final pentru acestea, ci doar de unul provizoriu. 

Slovenia exploatează un reactor nuclear împreună cu vecina sa Croaţia, care-i acoperă 36 la sută din necesarul de curent. O parte din energie este exportată în Croaţia. Există planuri de construcţie a unui alt reactor, cu depozit provizoriu pentru deşeuri atomice în apropiere. 

Spania: Aproximativ un sfert din necesarul de curent al ţării este produs de şapte centrale atomice şi viitorul acestui sector depinde de guvernele care se vor afla la putere. Socialiştii au manifestat în trecut tendinţa de a-l restrânge, conservatorii de a-l extinde.

Pentru moment s-a decis să nu se construiască noi reactoare, ci să se renoveze cele vechi. Licenţele pentru exploatarea reactoarelor expiră în intervalul 2027 - 2035. Trei reactoare mai vechi au fost închise în ultimii ani. De asemenea se analizează darea în exploatare a zăcămintelor de uraniu din Spania. 

În UE, statele membre decid singure cu ce amestec de energie vor atinge până în 2050 obiectivele de mediu stabilite. Folosirea energiei atomice este privită drept sustenabilă.

Socotit la nivelul întregii UE, 25 la sută din curent provine în prezent din centrale atomice. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇