Comisia Europeană a anunțat că propunerea de a impune taxe vamale de până la 45% pentru mașinile electrice importate din China, pentru următorii cinci ani, a obținut susținerea necesară din partea statelor membre pentru a intra în vigoare.
Taxele suplimentare ar putea fi impuse pentru a contracara subvenţiile chineze, considerate o practică neechitabilă a statului chinez faţă de producătorii din Europa.
Totuși, executivul european va continua negocierile cu Beijingul, în acest dosar comercial sensibil, care ar putea avea consecințe greu de estimat la acest moment.
De ce vrea CE să impună taxe suplimentare
Votul vine după ce Comisia Europeană a stabilit, în urma unei investigații care a durat un an, că Beijingul a subvenționat în mod incorect sectorul vehiculelor electrice, ceea ce i-a permis să practice prețuri artificial scăzute pe piețele externe.
În consecință, executivul european a propus majorarea taxelor cu până la 45% pentru mașinile electrice importate din China, pentru următorii cinci ani.
Noile taxe ar urma să se aplice peste nivelul actual de taxare de 10%. Acest lucru ar însemna că unii producători de automobile chinezi ar putea avea tarife de peste 45% atunci când vor încerca să-și aducă produsele pe piața unică europeană.
Comisia Europeană avertizase anterior că, în lipsa unor măsuri dure, producătorii de automobile din UE vor suferi pierderi nesustenabile, posibil irecuperabile.
Potrivit Comisiei, capacitatea de producţie neutilizată a Chinei de trei milioane de vehicule electrice pe an, care trebuie exportate, este de două ori mai mare decât piaţa UE. Având în vedere tarifele de 100% impuse de Statele Unite şi Canada, cea mai evidentă piaţă de desfacere pentru aceste vehicule electrice este Europa.
Astfel, tarifele suplimentare ar avea rolul de a compensa efectele dăunătoare ale subvențiilor Chinei și de a reduce diferențele de prețuri dintre mașinile chineze și cele produse în UE.
Acestea variază în funcție de marcă și de nivelul lor de cooperare cu ancheta Comisiei: Tesla: 7,8%; BYD: 17%; Geely: 18,8%; SAIC: 35,3%. Producători din China care au cooperat în cadrul investigației Comisiei, dar nu au fost menționați separat: 20,7%. Producători din China care nu au cooperat: 35,3%.
Tarifele ar putea intra în vigoare din luna noiembrie și ar fi colectate de autoritățile vamale de pe teritoriul UE.
Cum au votat membrii UE
România s-a numărat printre statele care s-au abținut la votul de astăzi. Opțiunea statelor membre nu a fost anunțată oficial, însă mai mulți diplomați au dezvăluit pentru Euronews cum s-au poziționat acestea:
- 10 au fost pentru: Franța, Italia, Olanda, Polonia, Danemarca, Irlanda, Bulgaria, Estonia, Lituania și Letonia. Aceste țări includ 45,99% din populația UE.
- 12 s-au abținut: România, Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Croația, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Suedia și Finlanda (31,36% din populația UE).
- 5 state au votat împotrivă: Germania, Ungaria, Malta, Slovenia și Slovacia. (22,65% din populația UE).
Ar fi fost nevoie de opoziţia unei majorităţi calificate de 15 membri ai UE, reprezentând 65% din populaţia UE, pentru a bloca propunerea.
De ce a votat Germania împotrivă
Deși consensul politic arată că practicile comerciale neloiale ale Beijingului necesită un răspuns ferm și unit, temerile de represalii comerciale par să fi atenuat hotărârea multor state europene, pe măsură ce data deciziei se apropia, notează Euronews.
Cea mai mare economie din regiune şi principalul producător auto din Europa, Germania, a votat împotriva propunerii de supraimpozitare, au declarat vineri surse Reuters.
Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, a descris votul drept „un semnal fatal pentru industria auto europeană”. El a declarat că este nevoie de o soluţionare rapidă a tensiunilor dintre Bruxelles şi Beijing pentru a preveni un conflict comercial.
La rândul său, reprezentanții Volkswagen consideră că aplicarea unei suprataxări reprezintă o „abordare greşită”.
Și Stellantis a declarat că susţine concurenţa liberă şi loială, avertizând că sectorul auto se află sub presiunea planurilor ambiţioase de reducere a emisiilor de carbon şi a „ofensivei comerciale globale chineze”.
De asemenea, premierul ungar Viktor Orban avertizase, vineri, că UE se îndreaptă spre un „război rece economic” cu China.
Un război care ar fi bine să nu înceapă
Poziţia UE faţă de Beijing s-a înăsprit în ultimii cinci ani. Bruxelles-ul consideră China drept un potenţial partener în anumite probleme, dar şi un concurent şi un rival sistemic.
Ca represalii la ancheta UE, Beijingul a lansat anul acesta propriile anchete privind importurile de brandy, produse lactate şi carne de porc din UE.
Decizia de astăzi a Comisiei va stârni, cu siguranță, nemulțumirea Beijingului. Încă de la început, China a catalogat ancheta Comisiei ca un „act protecționist neașteptat" și a negat existența subvențiilor.
Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters.
Potrivit presei chineze de stat, China ar fi cerut vineri Uniunii Europene să amâne punerea în aplicare a tarifelor asupra vehiculelor electrice fabricate în China şi să evite escaladarea fricţiunilor comerciale.
De asemenea, Camera de Comerţ a Chinei de pe lângă UE şi-a exprimat într-un comunicat nemulţumirea puternică faţă de UE pentru promovarea măsurilor de „protecţionism comercial”.
Negocierile continuă
Chiar dacă executivul UE a obținut susținerea necesară pentru impunerea noilor tarife, negocierile dintre UE și China vor continua până la 30 octombrie, termenul legal stabilit de investigația Comisiei.
Executivul UE a declarat că este dispus să continue să negocieze cu China o alternativă la tarifele vamale şi ar putea reexamina un angajament de preţ - care implică un preţ minim de import şi, de obicei, un plafon de volum - după ce le-a respins anterior pe cele oferite de companiile chineze.
T.D.