Este important ca școlile să se redeschidă, pentru a nu afecta generații întregi, iar România nu își mai permite un lockdown, spune Ioana Constantin, secretar general-adjunct al Partidului Mișcarea Populară (PMP) și candidat al acestui partid pentru Camera Deputaților, la alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Primul proiect pe care vrea să îl voteze când va ajunge parlamentar este reducerea numărului de parlamentari la 300. „Votul de la referendumul din 2009 pentru reducerea numărului de parlamentari a fost unul dintre primele mele voturi. Aveam 19 ani atunci”, spune, într-un interviu, Ioana Constantin.
Iată principalele declarații din interviu:
- PMP va condiționa participarea la guvernare de adoptarea, de către majoritatea parlamentară din care va face parte, a legii pentru reducerea la 300 a numărului de parlamentari, adoptarea legii Sănătății, dar și de construcția a 1.000 de creșe la nivel național și înființarea a 2 ministere.
- România nu își mai permite un lockdown, care înseamnă în primul rând să oprim economia.
- Toate școlile trebuie conectate la internet, avem nevoie de investiții masive în infrastructura școlară, dar cel mai important e ca școlile să se redeschidă pentru a nu afecta generații întregi.
- Învățământul online a fost o soluție temporară, care poate în urbanul mare a funcționat acceptabil, dar în mediul rural a însemnat mai puțin acces la educație pentru copii.
- Și în sănătate, ca și în educație, avem de a face cu sisteme care funcționează ca și când totul ar fi improvizat
- Banii europeni, dacă îi vom obține, și va trebui să ne străduim să atragem cât mai multe fonduri, sunt o șansă extraordinară pentru dezvoltare.
- Mi-aș dori ca reducerea numărului de parlamentari la 300 să fie primul proiect de lege pe care să-l pot vota. Este o obligație morală a oricărui parlamentar față de poporul care l-a trimis să-l reprezinte.
Care este principalul motiv pentru care PMP ar trebui să intre la guvernare după alegerile parlamentare din decembrie?
PMP a afirmat deja, prin vocea președintelui său, Eugen Tomac, că va condiționa participarea la guvernare de adoptarea, de către majoritatea parlamentară din care va face parte, a legii pentru reducerea la 300 a numărului de parlamentari, adoptarea legii Sănătății, dar și de construcția a 1.000 de creșe la nivel național și înființarea a 2 ministere: un minister pentru Digitalizare, Inovare și Inteligență Artificială și un minister pentru relația cu R. Moldova.
PMP este un partid autentic de dreapta, iar în Parlamentul României suntem singurul partid care nu a făcut nicio înțelegere cu PSD pentru nicio funcție.
Pe 6 decembrie, ne dorim ca românii să vină în număr cât mai mare la vot pentru a da legitimitate următorului Parlament, dar și următoarei guvernări. Urmează 4 ani fără alegeri, timp suficient pentru a atinge marile reforme necesare în sistemul de sănătate, în educație, la nivelul infrastructurii, digitalizare, dar mai ales pentru a atrage investiții și a reforma instituții.
PMP are proiecte care vin în continuarea voinței românilor și am demonstrat prin fapte că ne batem până la capăt pentru 300 de parlamentari, pentru eliminarea pensiilor speciale, pentru 2 tururi de scrutin. Și vom continua să facem asta din Parlamentul României.
Care e cea mai importantă măsură ce trebuie luată după alegeri pentru a limita răspândirea epidemiei?
Din păcate, suntem nevoiți ca, deocamdată, până când vom ajunge să putem pune la dispoziția unei mari părți a populației suficiente vaccinuri anti Covid 19, să continuăm politicile de prevenție, prin respectarea unor reguli aplicate în întreaga lume. De asemenea, statul român trebuie să se pregătească permanent pentru a face față încercării atât de dificile, cum este tratarea acestei boli. Însă, România nu își mai permite un lockdown, care înseamnă în primul rând să oprim economia.
Cum credeți că va fi afectat sistemul de educație de pandemie și ce ar trebui făcut pentru a recupera această perioadă lungă de timp în care copiii au stat acasă?
PMP a solicitat deja redeschiderea școlilor. Este limpede că foarte mulți copii sunt privați azi de acces la educație. 1 din 2 elevi face ore online, peste 40% dintre dascăli nu au resursele logistice necesare pentru școala online, iar peste 40% dintre elevii din mediul rural nu au acces la educație.
Din păcate, criza sanitară a afectat puternic și dur sistemul de educație și elevii, într-o țară ca a noastră care oricum se confruntă cu un procent ridicat al abandonului școlar timpuriu. State puternic afectate de coronavirus au școlile deschise și aș da exemplu Belgia și Franța.
În localități unde nu există niciun caz de COVID, nu există nicio explicație pentru care școlile să rămână închise. Toate școlile trebuie conectate la internet, avem nevoie de investiții masive în infrastructura școlară, dar cel mai important e ca școlile să se redeschidă pentru a nu afecta generații întregi.
Ce părere aveți despre învățământul online și în ce măsură actualul guvern a reușit să-l aplice și să-l dezvolte?
Învățământul online este, în condițiile date, o soluție de conjunctură. Din păcate, nu a fost gestionat cum trebuie. În Irlanda, de exemplu, au fost investiții de aproape 400 de milioane de euro pentru a pregăti redeschiderea școlilor și discutăm aici despre investiții în remodelarea sălilor de curs și în curățenie și igienă.
Este limpede că azi în România nu există acces la educație pentru toți copiii. De aceea, soluția este să gândim rapid un plan pentru redeschiderea școlilor.
Învățământul online a reușit să suplinească, măcar într-o mică măsură, blocarea sistemului clasic de educație?
În mai multe state europene, școlile au rămas deschise. Știu că sunt mulți părinți care consideră că și la noi sistemul clasic de educație ar fi trebuit să continue, cu atât mai mult cu cât, în mod cert, noi nu eram pregătiți pentru sistemul online.
Nu avem infrastructura necesară, căci sunt încă peste 2.000 de școli care nu sunt conectate la internet, nu mai vorbim de locuințele din mediul rural, dar avem și în mediul urban mult prea multe familii care nu pot asigura copiilor condiții pentru a putea accesa educația în sistem digital.
Deci, e foarte greu, în condițiile acestea, să pretinzi că sistemul de educație online îl suplinește pe cel clasic. A fost o soluție temporară, care poate în urbanul mare a funcționat acceptabil, dar în mediul rural a însemnat mai puțin acces la educație pentru copii.
România are cele mai mici cheltuieli din Uniunea Europeană pentru sănătate, asta explică de ce sistemul crapă zilnic.
Care este cea mai gravă problemă a sistemului nostru de sănătate și cum poate fi remediată?
Și în sănătate, ca și în educație, avem de a face cu sisteme care funcționează ca și când totul ar fi improvizat. Dacă în educație, avem de a face cu mult prea dese schimbări de legislație, fiecare ministru venind cu propria variantă de reformă, care numai reformă nu se poate numi, în sănătate, avem o lege învechită, complet depășită de vremuri și care trebuie modificată de urgență.
Partidul Mișcarea Populară a propus încă de la începutul anului un Pact Național pentru Sănătate, bine fundamentat, inclusiv pe cercetările și analizele efectuate de comisia prezidențială de specialitate, când președinte al României era dl Traian Băsescu. Trebuie înlăturați baronii din sănătate, băieții deștepți ai Consiliilor Județene, ai Casei de Sănătate. Sistemul de sănătate trebuie urgent depolitizat.
Nici state care au investit mai mult decât România în sănătate nu au făcut față corespunzător acestei crize sanitare, dar avem obligația să creștem rapid alocările bugetare pentru sănătate.
România are cele mai mici cheltuieli din Uniunea Europeană pentru sănătate, asta explică de ce sistemul crapă zilnic. Gândiți-vă că la 5 ani de la Colectiv, tot nu avem suficiente paturi pentru marii arși. E vina tuturor guvernelor care au venit după 2015. Finanțare crescută și depolitizare.
În programul electoral, PMP pune accentul pe dezvoltarea infrastructurii de transport. Există o soluție magică pentru a accelera procesul de construcție și modernizare a acestei infrastructuri?
Nu e nevoie de soluții magice, ci de strategii bine gândite, precum și de decidenți care să nu fie parașutați în funcții din cine știe ce rațiuni, dar în niciun caz din motive de competență.
Nu poți construi poduri peste Dunăre, dacă tu numești la Compania de Drumuri și Poduri un cofetar. Nu poți aduce fonduri europene pentru mari proiecte de infrastructură, dacă nu ai o viziune de ansamblu, care să fie corelată cu interesele Uniunii Europene.
Nu poți face nimic cu politizare excesivă, doar de dragul de a recompensa membri de partid. Trebuie să ai oameni potriviți pentru toate funcțiile din administrație, dacă vrei să dezvolți țara.
Am ajuns în situația absurdă în care trebuie să facem legi pentru construcția de autostrăzi. PMP a inițiat mai multe astfel de legi. Unele au fost promulgate: Autostrada Unirii sau Autostrada Nordului, altele sunt în Parlament – Autostrada Estului, Autostrada Sudului sau Comarnic – Brașov. Fără investiții nu ai infrastructură, fără infrastructură nu ai investiții.
Cum se raportează PMP la corupția politică și ce măsuri vrea să impună în cazul în care va intra la guvernare după alegeri?
Partidul Mișcarea Populară a respectat întotdeauna și a militat activ pentru respectarea statului de drept. Justiția trebuie să fie independentă. Lipsa de coerență legislativă, absența consultării cu corpul profesioniștilor în domeniu, fie ei magistrați sau avocați, nu poate crea premisele unui cadru legal corect, în care să aibă încredre, în egală măsură, și justițiabilii, și cei care servesc justiția.
Ce a făcut Florin Iordache și celebra sa comisie pentru Legile Justiției a fost o măcelărire efectivă a legilor, a justiției în sine.
Care e politica PMP în ce privește fondurile europene? Cum poate fi eficientizat procesul de atragere într-o pondere mult mai mare ca până acum?
Competiția pentru atragerea de fonduri europene va fi mare, mai cu seamă în condițiile scăderii economice cauzate de pandemie. Aceste fonduri înseamnă dezvoltare și investiții în viitor.
Criza sanitară a deschis un culoar extraordinar, dacă vom știi să îl fructificăm și dacă cei care se vor ocupa de fondurile europene vor fi oameni competenți. România va trebui să arate nu doar că este deosebit de interesată de folosirea acestor fonduri, dar și modul în care ne propunem să-i folosim.
Acești bani, dacă îi vom obține, și va trebui să ne străduim să atragem cât mai multe fonduri, sunt o șansă extraordinară pentru dezvoltare.
Dacă veți ajunge deputat, care va fi primul proiect legislativ pe care ați vrea să îl votați? De ce?
În mod sigur, mi-aș dori ca reducerea numărului de parlamentari la 300 să fie primul proiect de lege pe care să-l pot vota, pentru că este o obligație morală a oricărui parlamentar față de poporul care l-a trimis să-l reprezinte. Mai cu seamă că, votul de la referendumul din 2009 pentru reducerea numărului de parlamentari a fost unul dintre primele mele voturi. Aveam 19 ani atunci.