Franţa se pregăteşte pentru legalizarea eutanasiei.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat în premieră că susţine o nouă legislaţie referitoare la sfârşitul vieţii, care ar permite ceea ce el a numit „ajutor pentru a muri” şi doreşte ca Guvernul să prezinte proiectul de lege în Parlament în luna mai.
Această opţiune finală se va adresa doar pacienților adulți, cu discernământ complet, care suferă de o boală incurabilă într-o fază terminală.
Vecinii Franţei (Elveţia, Belgia şi Olanda) au adoptat deja legi care permit, în anumite cazuri, moartea asistată medical. Însă Franţa s-a opus până acum acestui pas, în parte sub presiunea Bisericii Catolice, relatează AFP şi Reuters.
După mai multe luni de reflecţie şi mai multe amânări, Emmanuel Macron a dezvăluit duminică modelul francez pentru "sfârşitul vieţii": este vorba despre un "ajutor pentru moarte", care ar permite anumitor pacienţi, în "condiţii stricte", să primească o "substanţă letală".
Într-un interviu publicat în La Croix şi Libération, şeful statului a declarat că proiectul de lege al Guvernului, care ar urma să includă şi o secţiune de consolidare a îngrijirii paliative, va fi prezentat Consiliului de Miniştri în aprilie şi va avea o primă lectură în Adunarea Naţională în mai, înainte de alegerile europene din iunie.
Procesul parlamentar se anunţă a fi unul lung, rezultatul final fiind puţin probabil înainte de 2025.
Legea Claeys-Leonetti referitoare la sfârşitul vieţii, adoptată în 2016, autorizează sedarea profundă, dar numai pentru persoanele al căror prognostic este ameninţat pe termen scurt.
În interviul acordat ziarului Liberation, Macron a declarat că nu doreşte să numească noua legislaţie eutanasie sau sinucidere asistată, ci mai degrabă "ajutor pentru a muri".
"Ea nu creează, strict vorbind, un nou drept şi nici o libertate, dar trasează o cale care nu exista până acum şi care deschide posibilitatea de a solicita asistenţă pentru moarte în anumite condiţii stricte", a spus el.
Cine poate recurge la asistenţă pentru moarte
Această posibilitate se va aplica doar persoanelor adulte, cu condiţia ca acestea să fie "capabile de un discernământ deplin şi complet" - ceea ce exclude, de exemplu, pacienţii psihiatrici sau bolnavii de Alzheimer -, să sufere de o patologie "incurabilă", cu un "prognostic de ameninţare a vieţii pe termen scurt sau mediu", şi să treacă printr-o suferinţă "netratabilă", care nu poate fi ameliorată.
Un astfel de pacient poate face o cerere şi va primi avizul echipei medicale, în termen de două săptămâni.
Dacă avizul este favorabil, pacientul va primi o reţetă pentru un produs letal, valabilă timp de trei luni, pe care o va putea lua singur.
Sau, în cazul în care nu este în măsură să facă acest lucru - în special în cazul anumitor boli neuro-degenerative, cum ar fi boala Charcot - poate fi asistat de un membru al corpului medical sau de un voluntar, la alegerea sa.
Pacientul poate "să se retragă în orice moment", a precizat preşedintele.
Deşi acest act ar putea fi asimilat unei forme de sinucidere asistată, el a insistat că a dorit să evite acest termen sau pe cel de eutanasie, deoarece consimţământul pacientului este esenţial, iar "decizia medicală are un rol de jucat", "cu criterii precise".
Un subiect sensibil
Subiectul este unul sensibil: în timp ce mai multe sondaje de opinie arată că majoritatea francezilor sunt în favoarea legalizării unei anumite forme de moarte asistată, perspectiva este respinsă de grupurile religioase şi de un număr mare de îngrijitori.
De aici şi alegerea preşedintelui de a vorbi simultan într-un cotidian catolic, La Croix, şi într-un alt cotidian de stânga, Libération, care a susţinut adesea această cauză.
Legea ar viza doar adulţii capabili să ia această decizie şi al căror prognostic de viaţă este ameninţat, cum ar fi cancerul în stadiu final.
Membrii familiei ar putea, de asemenea, să facă apel la decizie, a precizat Macron.
Decizia de a merge mai departe cu legislaţia care se referă la sfârşitul vieţii vine după ce dreptul la avort a fost înscris în Constituţia franceză, în urma unui vot copleşitor al parlamentarilor francezi, la începutul acestei luni.
Macron a încercat să îşi consolideze imaginea de reformator social cu doar trei luni înainte de alegerile europarlamentare din iunie. În sondaje, partidul său se află la peste 10% în spatele partidului de extremă dreapta Rassemblement National al fostei sale rivale la prezidenţiale Marine Le Pen.
Modificarea legii din 2016 privind sfârşitul vieţii a fost o promisiune de campanie a lui Emmanuel Macron.