Donald Trump a pierdut 450 de milioane de dolari într-un singur proces cu statul New York pe motiv de fals și uz de fals, mărind artificial valoarea proprietăților imobiliare, înșelând astfel băncile care i-au acordat împrumuturi în baza unor declarații mincinoase.
La acești bani se adaugă și cei 83 de milioane de dolari pe care trebuie să-i plătească scriitoarei E.J. Carroll, în urma deciziei juraților în procesul de defăimare și agresiune sexuală, pierdut de Donald Trump.
Cu toate acestea, liderul republican e tot mai aproape să primească nominalizarea partidului pentru a intra din nou în cursa pentru Casa Albă.
Dar candidatura lui Trump înseamnă și altceva, un adevăr jenant și greu de acceptat de către societatea americană și de către Occident, în general, acela că liderul republicanilor a fost și a rămas agent de influență al Kremlinului.
Ajungerea lui Trump la Casa Albă ar putea să fie cea mai spectaculoasă operațiune de infiltrare realizată de serviciile secrete și reprezentanții Kremlinului în întreaga lor confruntare cu democrațiile liberale, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.
„În domeniul serviciilor de informații, noi susținem că Vladimir Putin l-a recrutat pe Donald Trump ca agent involuntar al Federației Ruse”, a anunțat încă din 2016 Michael J. Morell, fost director-adjunct al CIA.
Tot ce s-a întâmplat de atunci și până acum nu a făcut decât să confirme acea declarație veche de opt ani.
Trump, la fel ca Putin, consideră că Navalnîi a murit subit
Nu mai departe decât în urmă cu câteva zile, după eliminarea lui Alexei Navalnîi de către agenții Kremlinului, cel mai probabil, la ordinul lui Putin, Donald Trump nu a făcut decât să preia sintagma de „moarte subită”, promovată de Moscova drept cauză a decesului, deși termenul nu există în medicina legală, făcând o postare pe rețelele sociale în care se victimizează.
Fostul președinte american nu l-a deranjat niciodată pe Vladimir Putin, mai mult, a acționat ca un baros al său, slăbind NATO, tensionând relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană și vulnerabilizând sistemul democratic american prin refuzul de a părăsi Casa Albă.
A încercat să întoarcă rezultatul alegerilor și a declanșat o insurecție violentă împotriva Parlamentului.
„Încă din anii 1980, Trump a intrat pe radarul KGB-ului ca un om de afaceri oportunist care ar putea fi util în promovarea intereselor sovietice în America. Nu am nicio îndoială că acesta este motivul pentru care a fost invitat în Uniunea Sovietică”, a declarat Vladimir Milov, un fost secretar de stat în Ministerul Energiei din Rusia, într-un interviu pentru publicația Medium, oferit în 2017.
Ivana, soția lui Trump, urmărită de FBI
În anul 1987, Donald Trump împreună cu soția sa Ivana fac o vizită în Uniunea Sovietică. Conform mai multor surse, în acea vizită, agenții KGB au început să-l cultive pe afaceristul american.
Unii au vorbit despre posibilitatea unui șantaj și desfășurarea unei operațiuni de compromitere a sa, iar foști spioni consideră că Trump s-a aflat sub controlul agenților sovietici prin soția sa, prin monitorizarea aventurilor sale amoroase și prin ajutorul financiar acordat de-a lungul anilor de firme paravan, coordonate de Kremlin.
Ivana, decedată în 2022, la vârsta de 73 de ani, un fost foto-model, născută în Cehoslovacia, a fost multă vreme monitorizată de serviciile secrete americane, fiind bănuită de legături cu Kremlinul, via Praga.
Într-o notă din 1990, FBI anunța că investiga un bărbat aflat în conexiune cu serviciile secrete din Cehoslovacia, care aranja căsătorii fictive, existând bănuieli că agentul a fost implicat în realizarea contactului dintre Ivana și Donald Trump, se arată într-un articol publicat de Bloomberg în martie 2023, atunci când FBI a publicat dosarul Ivanei Trump, cenzurat, adică mai multe nume și informații rămânând încă secrete.
Trump, sub aripa protectoare a KGB
După cum știm din perioada în care Uniunea Sovietică a impus Partidul Comunist în România, în anii ’50, imediat după război, o serie de oficiali, conducători de instituții, militari, judecători, propagandiști, li s-a sugerat, pe linie de partid, „să facă studii în URSS” și „să se căsătorească cu persoane din Uniunea Sovietică” pentru a avea un „dosar de cadre beton” și să promoveze rapid în ierarhia statului.
Tehnica sentimentală de influență a unor „obiective” a continuat să fie folosită de agenții Kremlinului și sunt indicii că Donald Trump a devenit o astfel de țintă încă din anii ’80.
„Cred că serviciile de securitate au avut o anumită influență asupra lui sau cel puțin au stabilit canalele pentru a obține informații despre el prin intermediul Ivanei”, a mai declarat fostul oficial rus Vladimir Milov.
„În anii '90, KGB/FSB a continuat să strângă date despre el, pur și simplu, pentru a ține ritmul. Cel mai probabil, dosarul său conține o mulțime de informații interesante, atât financiare, cât și personale, deoarece Trump iubea foarte mult aventurile amoroase, îi plăcea să agațe femei în toate modurile posibile. Nu s-a stăpânit în anii '80 și '90... Chiar s-a dat în vânt când a venit în Rusia pentru a discuta afaceri și pentru a organiza concursuri de frumusețe”, a mai povestit Milov.
„Având în vedere observarea sa pe termen lung, începând din 1987 încoace, nu mă îndoiesc că FSB are o mulțime de dovezi care-l pot compromite într-o țară atât de conservatoare ca America. Nici măcar nu este sigur că înregistrările există. Cred că se trezește noaptea, transpirând ca un câine, gândindu-se că e posibil să existe cineva care să fi înregistrat o escapadă a sa sau alta”, a mai adăugat Vladimir Milov.
Inamicul Ucrainei
Toate aceste informații apărute de-a lungul timpului despre Donald Trump au fost confirmate, indirect, de fostul președinte prin comportamentul său față de Rusia.
Niciodată, indiferent de gravitatea crimelor lui Putin, liderul american nu l-a criticat și nu l-a deranjat.
Mai mult, Trump a făcut tot posibilul să submineze regimul democratic din Ucraina, fiind un inamic declarat al lui Volodimir Zelenski.
În 2019, imediat după ce acesta ajunge președinte, Trump îl sună, cerându-i să aprobe investigarea lui Joe Biden, al cărui fiu, Hunter, lucrase pentru o companie petrolieră locală, voia informații compromițătoare despre cel care se contura a fi oponentul său în alegerile prezidențiale din 2020, câștigate de Biden în cele din urmă.
Zelenski refuză atunci, spunând că președintele Ucrainei nu se ocupă cu investigații penale, ci e un atribut al procurorului general.
Promisiunea lui Trump, un coșmar pentru lumea liberă
Invadarea Ucrainei de către Rusia nu a făcut decât să accelereze declarațiile de susținere ale lui Trump pentru Putin.
Acesta le-a cerut ucrainenilor să accepte cedarea de teritorii Rusiei, promițând că dacă va deveni președinte va încheia războiul în câteva ore și punând presiune pe Partidul Republican să nu aprobe ajutorul militar pentru Ucraina.