10.000 de detectoare de fum şi monoxid de carbon vor fi montate în casele românilor în următoarele luni.
În cadrul Săptămânii Protecţiei Civile, campania “Detector pentru viaţă” începe luni, „cu sprijinul E.ON şi Delgaz Grid, care ne-au asigurat aceste detectoare”, a declarat, sâmbătă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.
“Detectoarele au o garanţie de zece ani. Nu avem cum să acoperim nevoile. Noi am stabilit nişte criterii şi sunt următoarele judeţe: Alba, Braşov, Caraş Severin, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, pe baza unor date statistice pe care le-am obţinut de la IGSU.
În fiecare judeţ, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu autorităţile publice locale vor alege în 10 şi 15 localităţi. În cele 10 – 15 localităţi urmează ulterior să se discute cu cetăţenii şi cetăţenii doritori, nu este obligatoriu, să se instaleze la ei astfel de detectoare, pot obţine un detector de fum şi eventual de monoxid de carbon, aici depinde de evaluarea nevoilor”, a explicat Arafat.
Ţinta acestei campanii sunt casele mai vechi, dar şi cele în care locuiesc bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau mulţi copii.
“Nu putem în casele de o singură cameră, de exemplu, că o să sune tot timpul chiar şi în mod fals, dar casele mai vechi, casele în care sunt bătrâni, în care sunt persoane cu dizabilităţi, în care sunt mulţi copii, asta este ţinta noastră.
Dar ţinta noastră din spatele acestei campanii este puterea exemplului şi încurajarea oamenilor să îşi achiziţioneze astfel de detectoare care nu sunt scumpe deloc, este câţiva euro un detector, depinde de calitate, de caracteristici, dar să achiziţioneze aceste detectoare şi să şi le monteze în casele lor”, a mai afirmat şeful DSU.
La conferinţa de presă a fost şi ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care crede că această campanie va salva vieţi.
“Propun să ne imaginăm astăzi şi un altfel de context. Să plecăm de la două cifre. Să ne imaginăm o cifră a acţiunilor de prevenţie şi apoi altă cifră a evenimentelor. Cu cât această cifră a acţiunilor de prevenţie creşte, cu atât cifra evenimentelor scade.
Dacă cifra evenimentelor scade în mod corespunzător, scade şi numărul de intervenţii. Dacă numărul de intervenţii scade, scad şi riscurile, scad costurile, dar în acelaşi timp cresc şansele cetăţenilor de a fi feriţi de evenimente care le pun viaţa în pericol. Este o corelaţie atât de simplă între acţiunea de prevenţie şi salvarea vieţilor”, a declarat Predoiu.
"De regulă, avem o mentalitate de tip contractualist, e treaba altuia, de aia e plătit, să vină să intervină. În alte ţări, sisteme de organizare pe bază de voluntariat, de pregătire civică, de intervenţie la primele măsuri se fac sistematic şi cetăţenii participă în mod voluntar la acestea”, a explicat şeful MAI.