Parlamentul european și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu asupra măsurilor pentru reducerea emisiilor și a consumului de energie ale clădirilor în întreaga UE. Astfel, din 2025 nu se vor mai acorda niciun fel de subvenții pentru centralele pe gaze sau petrol, urmând ca din 2040, toate locuințele din UE să fie încălzite cu electricitate. Mai mult, din 2030, toate clădirile nou construite vor urma să aibă un nivel net zero de emisii.
Comisia Europeană salută într-un comunicat acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul. Este un domeniu în care impactul concret al Pactului verde european se va traduce prin îmbunătățirea calității vieții oamenilor, acasă și la locul de muncă, și prin reducerea facturilor la energie.
Acordul va accentua, de asemenea, independența energetică a Europei, în conformitate cu planul REPowerEU, se arată în comunicat.
Clădiri mai performante pentru reducerea facturilor la energie și a emisiilor
Vor fi stabilite o serie de măsuri care vor ajuta guvernele din UE să amelioreze performanța energetică a clădirilor, cu un accent special pe clădirile cu cele mai slabe performanțe.
- Fiecare stat membru își va adopta propria traiectorie națională de reducere a consumului mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16 % până în 2030 și cu 20-22 % până în 2035. Statele membre sunt libere să aleagă clădirile vizate și măsurile aplicabile.
- Măsurile naționale vor trebui să garanteze că cel puțin 55 % din scăderea consumului mediu de energie primară se realizează prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.
- În ceea ce privește parcul imobiliar nerezidențial, normele revizuite impun îmbunătățirea treptată a acestuia prin intermediul unor standarde minime de performanță energetică. Se preconizează astfel renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și a 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033.
- Statele membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligații anumite categorii de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanță.
- Normele revizuite prevăd ameliorarea certificatelor de performanță energetică (CPE), care se vor baza pe un model comun la nivelul UE, cu criterii comune, pentru o mai bună informare a cetățenilor și pentru facilitarea deciziilor în materie de finanțare în întreaga UE.
- Pentru a combate sărăcia energetică și a reduce facturile la energie, măsurile de finanțare vor trebui să stimuleze și să însoțească renovările, vizând în special clienții vulnerabili și clădirile cu cele mai slabe performanțe, în care locuiesc o proporție mai mare de familii sărace din punct de vedere energetic.
- Totodată, statele membre vor avea obligația să asigure garanții pentru chiriași, contribuind astfel la combaterea riscului de evacuare a familiilor vulnerabile ca urmare a creșterii disproporționate a chiriilor în urma unei renovări.
Declanșarea unui val de renovări
Acordul mai prevede măsuri de îmbunătățire atât a planificării strategice și realizare a renovărilor. În conformitate cu dispozițiile convenite, statele membre:
- vor institui planuri naționale de renovare a clădirilor
- vor institui scheme naționale de pașapoarte de renovare a clădirilor
- vor înființa ghișee unice pentru proprietarii de locuințe, IMM-uri și toți actorii din lanțul valoric al renovării
Eliminarea combustibililor fosili
În plus, acordul va ajuta UE să elimine treptat cazanele pe bază de combustibili fosili. Subvențiile pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili nu vor fi permise începând cu 1 ianuarie 2025. Directiva revizuită introduce un temei juridic clar pornind de la care statele membre să poată stabili cerințe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.
Stimularea mobilității durabile
În același timp, acordul va încuraja mobilitatea durabilă datorită dispozițiilor privind precablarea, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice și spațiile de parcare pentru biciclete.
- Precablarea va deveni norma pentru clădirile noi și renovate. Astfel, se va facilita accesul la infrastructura de reîncărcare, iar acest lucru va contribui la realizarea obiectivelor ambițioase ale UE în materie de climă.
- Vor exista cerințe mai stricte privind numărul de puncte de reîncărcare atât în clădirile rezidențiale, cât și în cele nerezidențiale.
- Statele membre vor trebui, de asemenea, să elimine obstacolele care împiedică instalarea punctelor de reîncărcare, pentru a garanta că „dreptul la conectare” devine o realitate.
- Punctele de încărcare vor trebui să permită încărcarea inteligentă și, după caz, încărcarea bidirecțională. În cele din urmă, dispozițiile vor asigura existența unui număr suficient de spații de parcare pentru biciclete, inclusiv pentru biciclete cargo.
Clădiri noi cu emisii egale cu zero
Directiva revizuită va face din clădirile cu emisii zero noul standard pentru clădirile noi. În temeiul acordului, toate clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi trebuie să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile aflate în proprietate publică și începând cu 1 ianuarie 2030 pentru toate celelalte clădiri noi, cu posibilitatea unor derogări specifice.
Statele membre vor trebui, de asemenea, să se asigure că noile clădiri sunt proiectate pentru tehnologia solară, ceea ce înseamnă că ele trebuie să fie adecvate pentru plasarea pe acoperiș a instalațiilor fotovoltaice sau termice solare.
Încorporarea instalațiilor de energie solară va deveni norma pentru clădirile noi. Pentru clădirile publice și nerezidențiale existente, energia solară va trebui să fie instalată treptat, începând din 2027, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și funcțional.
Aceste dispoziții vor intra în vigoare la momente diferite, în funcție de tipul și dimensiunea clădirii.
Ce se întâmplă mai departe
Acordul provizoriu urmează să fie adoptat în mod oficial de Parlamentul European și de Consiliu. După încheierea acestui proces, noua legislație va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare.
Context
Clădirile generează aproximativ 40 % din consumul de energie al UE, mai mult de jumătate din consumul de gaze la nivelul Uniunii (în principal prin încălzire, răcire și apă caldă menajeră) și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.
În prezent, aproximativ 35 % din clădirile din UE au peste 50 de ani și aproape 75% din parcul imobiliar este ineficient din punct de vedere energetic. În același timp, rata medie anuală de renovare energetică este de numai aproximativ 1%.
În 2020, Comisia și-a prezentat Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, ca parte a Pactului verde european, revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor fiind o inițiativă-cheie.
Așa cum s-a stabilit în Strategia privind valul de renovări Comisia și-a propus cel puțin dublarea ratelor de renovare până în 2030, dorind în același timp să se asigure că renovările au ca rezultat o eficiență energetică sporită și o rată mai mare de integrare a energiilor din surse regenerabile la nivelul clădirilor.
Propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor din decembrie 2021 a fost completată cu elemente suplimentare privind amplasarea instalațiilor de energie solară pe clădiri, ca parte a planului REPowerEU din mai 2022.