Proiectul Neptun Deep de exploatare a zăcământului maritim de gaze naturale a ajuns în centrul disputei diplomatice dintre România și Austria pe tema accesului țării noastre în spațiul Schengen.
Compania austriacă OMV este coproprietara zăcământului de gaze naturale Neptun Deep din largul coastei României, care ar putea să furnizeze 10 miliarde de metri cubi pe an începând din anul 2027.
Premierul român Marcel Ciolacu a spus săptămâna trecută că guvernul său nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzarea de gaze offshore - la care OMV s-a opus - atât cât timp Austria continuă să respingă intrarea României în spațiul Schengen, notează Financial Times.
"Vom continua să mergem înainte pe forma actuală a legii offshore, așa cum România va continua să-și susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu-și schimbă poziția", le-a spus Ciolacu jurnaliștilor, pe 18 septembrie, după o întâlnire cu delegația OMV la București.
În iunie, OMV a dat statul român în judecată la o curte internațională de arbitraj după ce Bucureștiul a schimbat legea care reglementează vânzarea gazelor offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în cazul unor "situații de urgență". Statul român controlează 50% din Neptun Deep, iar cealaltă jumătate este deținută de OMV Petrom.
Ciolacu a amenințat anterior că va acționa Austria în judecată și va cere despăgubiri pentru pierderile înregistrate de România ca urmare a ținerii României în afara Schengen timp de mai bine de 10 ani peste data inițială de aderare.
OMV nu se sperie de amenințările României
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a spus pentru Financial Times că disputa nu ar trebuie restrânsă la o târguială de tipul "ne dați Schengen, vă dăm gaze din Marea Neagră". Legea gazelor permite guvernului "să intervină" în relațiile comerciale cu clienții privați în "anumite situații de urgență", despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.
Burduja a mai spus că românii au fost "extrem de dezamăgiți" că n-au fost primiți în Schengen. Veto-ul Vienei "a părut o decizie politică… care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre".
OMV a refuzat să comenteze "deciziile politice", menționând că "speră" că România va fi primită în curând în spațiul Schengen. "Un punct forte al UE astăzi este libertatea de a călători peste granițe", a transmis compania.
OMV a făcut un lobby discret pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României și a Bulgariei la Schengen. Grupul are aproximativ 8.000 de angajați în România. Societatea mixtă pe care o deține în țară, OMV Petrom, în care e acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, acoprind circa 7% din totalul veniturilor fiscale în 2022.
Un director executiv al companiei a spus că membrii conducerii nu sunt îngrijorați de amenințările recente emise de la București. Proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră este în siguranță, dată fiind importanța sa vitală pentru securitatea energetică a României, consideră OMV.
Ce se va întâmpla cu proiectul de exploatare
Austria va organiza alegeri în 2024, iar partidul naționalist de extremă-dreapta "Libertatea" conduce de un an în sondaje, punând presiune pe guvernul de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția față de imigrație. Nehammer a spus în repetate rânduri că România este incapabilă să-și securizeze frontierele pentru a bloca intrarea migraților ilegali.
Și România va avea alegeri anul viitor și nu poate da lesne înapoi. "Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nici plăcut să stăm la cozi în aeroporturi, la punctele de trecere a frontierei. Și impune un cost economic asupra țării, fără îndoială", a spus Burduja.
Disputele pe tema legislației din domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care exploatarea Neptun Deep ar putea fi la mulți ani depărtare. Pe măsură ce războiul s-a întețit în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia lovind Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție a proiectului care ar trebui să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintă pentru exploatarea zăcământului este 2027.
Cu toate acestea, Sebastian Burduja a declarat că România e pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep și s-a simțit susținută de companiile care au luat decizia finală de investiție în iunie.
"Acest gaz cu siguranță va întări securitatea regională. Nu este numai pentru România, e pentru întreaga regiune, inclusiv Austria", a spus el.
"Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența de Austria. Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenție la modul în care evoluează această investiție, iar dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru. România își va apăra teritoriul", a adăugat ministrul.
T.D.