Preşedintele Volodimir Zelenski şi preşedintele polonez Andrzej Duda au comemorat împreună, duminică, masacrele asupra polonezilor comise de către naţionalişti ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un eveniment care a fost o sursă de tensiuni între cele două ţări inclusiv la începutul acestui an.
Cu toate acestea, Varşovia s-a poziţionat drept unul dintre cei mai fermi susţinători ai Kievului de când Rusia a invadat ţara în 2022.
Potrivit Reuters, imaginile prezentate de televiziune i-au arătat pe Zelenski şi pe Duda într-o biserică din oraşul Luţk, din vestul Ucrainei, duminică, în timpul unei slujbe ţinute în memoria victimelor.
„Împreună aducem un omagiu tuturor victimelor inocente din Volhinia! Memoria ne uneşte!”, a transmis pe Twitter Cancelaria prezidenţială poloneză. „Împreună suntem mai puternici”, mai spune mesajul.
Ucraina şi Polonia sunt „unite împotriva unui inamic comun care visa să ne despartă”, a scris, la rândul său, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, Andrii Iermak, referindu-se la Rusia.
Istoricii spun că zeci de mii de polonezi au murit în masacrul de la Volhnia. La 11 iulie este marcată una dintre cele mai sângeroase zile a unei serii de crime care au avut loc din 1943 până în 1945. Istoricii polonezi spun, de asemenea, că până la 12.000 de ucraineni au fost ucişi în operaţiunile poloneze de represalii.
La slujba din Luţk la care au participat Zelenski şi Duda au fost prezenţi şefii celor mai mari biserici ortodoxe şi catolice din Ucraina şi şeful Conferinţei Episcopale a Poloniei, arhiepiscopul Stanislaw Gadecki.
Într-o postare pe Twitter, Zelenski a spus că a avut cu această ocazie o discuţie „scurtă, dar foarte substanţială” cu preşedintele Duda despre viitorul summit NATO de la Vilnius, unde Ucraina speră să fie luate decizii care să-i accelereze perspectiva de aderare la alianţă.
„Am convenit să lucrăm împreună pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil pentru Ucraina”, a scris Zelenski.
Şeful biroului lui Duda a remarcat că faptul că preşedinţii comemorează împreună victimele este „istoric”, dar spune că este nevoie de şi mai multă colaborare. „Acesta nu este sfârşitul acestui drum dificil, explicându-le prietenilor noştri ucraineni adevărul istoric, el va fi desigur continuat”, a declarat Pawel Szrot pentru postul privat de televiziune Polsat News.
Parlamentul polonez a declarat că crimele, comise între 1943 şi 1945 de Armata Insurgenţilor Ucraineni şi de Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni sub conducerea lui Stepan Bandera, comportă elemente de genocid.
Ucraina nu a acceptat această afirmaţie şi se referă adesea la evenimentele din Volhinia ca parte a unui conflict dintre Polonia şi Ucraina care a afectat ambele naţiuni.
Masacrul a provocat o dispută neobişnuit de vocală între Polonia şi Ucraina la începutul acestui an, după ce un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe a spus că Zelenski ar trebui să ceară iertare pentru evenimentele din Volhinia.
Preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a încercat să atenueze tensiunile în luna mai, când a spus parlamentului de la Varşovia că Kievul a înţeles durerea Poloniei.