Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a patra ediţie a raportului anual privind statul de drept, în care analizează situaţia din fiecare stat membru.
Raportul vizează patru capitole mari: reformele din sistemele naţionale de justiţie, cadrul anticorupţie, libertatea şi pluralismul mass-mediei şi alte mecanisme de control şi echilibru instituţional.
La 28 iunie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a informat Comisia Europeană printr-o scrisoare despre măsurile luate de România pentru a îndeplini ultimele angajamente restante şi care erau menţionate în concluziile raportului MCV din 2022, precum şi măsurile suplimentare luate pentru a continua să menţină respectarea statului de drept.
Comisia a constatat că încă mai există unele probleme în sistemul judiciar, percepţia corupţiei în sistemul public rămâne la un nivel ridicat, în timp ce independenţa presei este pusă serios sub semnul întrebării.
Problemele sistemului judiciar
La capitolul referitor la sistemul de justiţie, raportul pentru România arată că modificările aduse regimurilor de răspundere civilă şi disciplinară consolidează independenţa sistemului judiciar, dar unele cazuri de sancţiuni disciplinare în ceea ce priveşte anumiţi magistraţi continuă să ridice motive de îngrijorare.
De asemenea, în ciuda eforturilor continue de îmbunătăţire a situaţiei, deficitul tot mai mare de magistraţi generează preocupări serioase, deoarece ar putea avea în timp un impact asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar.
Nu au existat evoluţii în ceea ce priveşte impactul măsurilor luate pentru a aborda problema duratei excesive a procedurilor civile şi penale în urma hotărârilor judecătoreşti definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, mai constată raportul.
Corupția
În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele de percepţie a corupţiei 2022 realizat de Transparency International, România obţine un scor de 46/100 şi se situează pe locul 25 în Uniunea Europeană şi pe locul 63 la nivel global.
Reforma Codurilor penal şi de procedură penală din România a fost adoptată, dar Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru a clarifica termenul de prescripţie s-a lovit de răspunsul legislativ întârziat şi a dus la închiderea unor cazuri de corupţie şi la anularea de condamnări, arată raportul CE. De asemenea, procesele de corupţie au fost amânate din cauza reorganizării judiciare, ceea ce riscă întârzieri şi chiar atingerea termenului de prescripţie, avertizează documentul.
Aplicarea regulilor privind activitatea de lobby pentru membrii guvernului rămâne în continuare de îmbunătăţit. Nu s-a înregistrat încă niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului, menţionează raportul.
Nu s-a mișcat un deget pentru independența presei
La capitolul presă, experţii CE au ajuns la concluzia că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a cadrului juridic privind transparenţa proprietăţii mass-media.
De asemenea, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte recomandarea din 2022 de a consolida conducerea independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media.
Finanţarea mijloacelor de informare în masă, în special a celor audiovizuale, de către partidele politice nu are transparenţă.
De asemenea, nu s-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la la informaţii.
Situaţia în ceea ce priveşte ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţa împotriva jurnaliştilor rămâne o problemă, constată raportul.
Tot mai multe OUG, tot mai puține consultări publice
În ceea ce priveşte capitolul legat de alte mecanisme de control şi echilibru instituţional, Comisia Europeană notează că există noi instrumente ce vizează îmbunătăţirea transparenţei şi a calităţii procesului de luare a deciziilor şi adoptare a legislaţiei, dar constată că utilizarea ordonanţelor guvernamentale de urgenţă (OUG) a crescut.
Până în prezent, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente, dar autorităţile şi-au luat angajamente în vederea îmbunătăţirii acestor procese, menţionează raportul.
Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte obţinerea acreditării pentru un Birou Naţional pentru Drepturile Omului, mai constată documentul.
Deşi au fost raportate îmbunătăţiri ale cadrului juridic, organizaţiile societăţii civile continuă să se confrunte cu provocări juridice şi financiare, se arată în raportul pe 2023 privind situaţia statului de drept în România.
Recomandări pentru România
Comisia are un set de recomandări, bazat și pe angajamente asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă privind anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrul anticorupţie şi procesul legislativ:
- Să finalizeze procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor cuprinse în avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, în special prin finalizarea evaluării, în curs de realizare, de către grupul de experţi la nivel înalt.
- Să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
- Să continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ţinând seama de standardele europene.
- Să introducă, fără întârziere, norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
- Să intensifice eforturile de consolidare a normelor şi mecanismelor de consolidare a independenţei editoriale şi de conducere a mass-mediei din serviciul public, luând în considerare standardele europene.
- Să intensifice eforturile pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
- Să intensifice eforturile pentru a obţine acreditarea unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.
Gorghiu vede doar progrese
O reacție a venit de la ministrul Justiţiei Alina Gorghiu, care a insistat că sunt multe aspecte pozitive în acest raport.
Într-un comunicat transmis de Ministerul Justiției se notează că percepţia publicului general este că independenţa sistemului judiciar a crescut în comparaţie cu 2022, la 48%, dar se menţine la acelaşi nivel ca şi în 2016. Admite însă că „impune o atenţie suplimentară faptul că percepţia la nivel de experţi şi mediu de afaceri este aceea că nivelul corupţiei rămâne ridicat“, notează Ministerul Justiţiei într-un comunicat transmis după publicarea raportului”.
„Raportul privind statul de drept de anul acesta constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei. Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menţinut. Vom continua dialogul deschis şi onest cu Comisia Europeană şi cu Statele Membre în cadrul acestui exerciţiu”, a declarat ministrul Justiţiei Alina Gorghiu, conform unui comunicat al instituţiei.
Ministerul Justiţiei precizează că a cooperat permanent, transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni pentru îndeplinirea celor şase recomandări din domeniul justiţiei, cuprinse în Raportul de ţară privind statul de drept, publicat în 13 iulie 2022.