Praful și mizeria sunt boală curată! Cât de des se mătură și se spală străzile, în fiecare sector din București

Praful și mizeria sunt boală curată! Cât de des se mătură și se spală străzile, în fiecare sector din București

Măturatul, stropitul și spălatul străzilor sunt importante pentru sănătatea fiecăruia dintre noi.

Atunci când aceste operațiuni nu se fac așa cum ar trebui, praful amestecat cu diverse particule poluante depuse pe sol se ridică în aer.

Iar noi inspirăm respectivul amestec. Și, în timp, riscăm să ne îmbolnăvim grav.

Pe hârtie, problema e ca și rezolvată. S-au stabilit norme minime de curățenie. Iar primăriile de sector care nu le respectă riscă sancțiuni.

În realitate, însă, potrivit informațiilor comunicate de primăriile de sector la solicitarea Spotmedia.ro, cine vrea să curățenie ca la carte se lovește de tot soiul de probleme greu de rezolvat.

Iată cum are grijă de străzi fiecare primărie de sector.

Riscurile „prafului resuspendat”

PM 10 și PM 2,5 sunt denumirile unor categorii de particule poluante care se găsesc, adesea, în cantități mult prea mari, în aerul din Capitală. Provin și din surse naturale (eroziunea rocilor și dispersia de polen), dar cele mai mari cantități sunt cauzate de traficul rutier și de industrie.

Spre exemplu, astfel de particule poluante rezultă din arderea carburantului fosil, dar și din tocirea pieselor dintr-o mașină (cauciucuri, frâne etc) în timpul mersului. De asemenea, particulele provin din industrie și din construcții.

În Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) 2018 – 2022 se menționează că în compoziția PM 10 și PM 2,5 intră și „praf resuspendat de pe căile de trafic rutier, de pe platformele industriale sau de pe zonele de sol neacoperit”.

poza-HCGMB-345-2020-poluare

Acest „praf resuspendat” este cel care se ridică în atmosferă de pe străzile și trotuarele care n-au fost stropite, spălate și măturare suficient.

ADVERTISING

Autorii PICA 2018 – 2022 atenționează că nu e de glumă cu acest tip de poluare.

Expunerea excesivă la aceste tipuri de particule creează, pe termen scurt: iritarea căilor respiratorii și reducerea eficienței protecției plămânilor, dar și exacerbarea bolilor pulmonare existente.

Pe termen lung, însă, consecințele pot fi devastatoare. Câteva dintre ele: astm, cancer pulmonar, creșterea mortalității generale și apariția nașterilor premature.

Dacă nu putem reduce traficul, măcar curățenie să facem

Soluția optimă pentru diminuarea cantității de PM 10 și PM 2,5 din aer ar fi reducerea traficului auto.

Din păcate, nicio administrație din București n-a reușit, încă, să facă așa ceva. Dimpotrivă, de la an la an, numărul de autoturisme înmatriculate în București a crescut, potrivit statisticilor Direcției Generale Regim Permise de Conducere și pentru Înmatricularea Autovehiculelor (DRPCIV).

Iată evoluția: 1.169.002 autoturisme (decembrie 2019), 1.204.201 autoturisme (decembrie 2020), 1.227.038 autoturisme (decembrie 2021) și 1.256.122 (decembrie 2022).

Cu alte cuvinte, în 3 ani, doar numărul de autoturisme înmatriculate în București a crescut cu peste 87.000. Pe lângă ele, au mai fost aduse și multe neînmatriculate în București. Iar pe străzi circulă și multe alte mașini mai mari, care nu se încadrează în categoria „autoturism”, dar care poluează.

Dacă PMB nu reușește să reducă traficul, atunci rămâne în sarcina celor 6 primării de sector să încerce să mai reducă poluarea făcând curățenie.

Consiliul General al Municipiului București a stabilit prin Hotărârea 345/2020 frecvențe minime pentru măturatul, stropitul și spălatul străzilor, în funcție de mărimea și amplasarea fiecărei artere rutiere.

tabel-maturat-manual
Frecvența pentru măturat manual (similară cu cea pentru măturat mecanizat) pe străzile din București, așa cum a fost ea stabilită de Consiliul General, prin HCGMB 245/2020.

Spre exemplu, în zona de Centru, fiecare primărie de sector trebuie să asigure – cu ajutorul firmelor de salubrizare pe care le-a contractat - măturat mecanizat, în fiecare zi. Dacă utilajele de măturat mecanizat nu încap pe unele străzi, ar trebui să se măture zilnic manual.

ADVERTISING

La fel și în restul zonelor din fiecare sector – pe bulevarde și în zona aglomerate. Excepție fac străzile secundare, unde firma de salubritate poate mătura mai rar, la fiecare 2-3 zile.

Carosabilul marilor bulevarde și cel din zonele aglomerate ar trebui stropit de câte 4 ori în 24 de ore. Străzile din Centru pot fi stropite de numai 2 ori în 24 de ore, iar străzile secundare din afara zonelor de centru doar singură dată la 24 de ore.

treceri-stopit

Toate bulevarde, străzile și zonele de centru ar trebui spălate o dată pe zi. În restul orașului, bulevardele, străzile mari și zone aglomerate ar trebui spălate măcar de 3 ori pe săptămână, iar străzile secundare, o dată pe săptămână.

spalat-strazi-tabel

Frecvențele sunt destul de ridicate, mașinile salubriștilor ar trebui să fie, în permanență, la curățat străzile, în fiecare sector, în mare parte din an.

Parte dintre aceste operațiuni se fac doar sezonier.

Spre exemplu, măturatul manual se poate face tot anul, câtă vreme pe jos nu e gheață sau zăpadă.

În schimb, măturatul mecanizat nu se poate face decât când afară e destul de cald. Dacă temperaturile se apropie periculos de mult de pragul de îngheț, nu se mai mătură mecanizat, din cauză că mășinile folosesc apă, în procesul de măturat.

Stropitul străzilor este o operațiune care se practică din primăvraă până în toamnă. Iar spălatul străzilor se face, de regulă, când afară sunt peste 7 grade Celsius.

Sunt și primari care nu comandă astfel de operațiuni în lunile de toamnă târzie și iarnă, chiar dacă vremea e uscată și e cald, ca să mai economisească bani de salubrizare.

Primăria condusă de Clotilde Armand, amendată pentru reducerea frecvențelor de salubrizare

Primăria Sectorului 1 a redus drastic frecvențele de măturat, stropit și spălat stradal, susținând că nu are bani să achite toate serviciile, la tarifele pe care le percepe Romprest Service SA.

ADVERTISING

În plus, instituția condusă de Clotilde Armand susține că are dovezi - prezentate deja instanței - că parte dintre treceri erau fictive, în sensul că Romprest le raporta și încasa bani pe ele, dar fără să facă și curățenie.

Situația e una complicată, din punct de vedere juridic. Atât Primăria Sectorului 1, cât și Romprest au expertize și audituri și se luptă în instanță pentru banii de curățenie.

Am întrebat Primăria Sectorului 1 dacă, în prezent, frecvențele de măturat, stropit și spălat al străzilor sunt cele impuse de Consiliul General, prin HCGMB 354/2020.

BUCURESTI - COVID-19 - DUMINICA FLORIILOR
Un utilaj al companiei Romprest spală o strada din Bucuresti. Sursă foro: Mediafax.ro/Hepta.ro/Mihai Dăscălescu

Instituția condusă de Clotilde Armand a refuzat să ne răspundă clar. Ne-a comunicat doar că a publicat toate documentele și că orice cetățean poate vedea clar care este situația.

Refuzul vine pe fondul conflictului cu Romprest, care a reclamat, în repetate rânduri, la Primăria București și la Consiliul General că primăria condusă de Clotilde Armand îi cere să măture, să stropească și să spele mai rar decât impune HCGMB 354/2020.

În cele din urmă, Poliția Locală București a făcut un control și a amendat Primăria Sectorului 1 pentru reducerea frecvențelor de salubrizare stradală, după cum Spotmedia.ro va informat deja aici.

Din documentele la care face referire Clotilde Armand - adică din cel mai recent Addendum pentru salubrizare încheiat cu Romprest - reiese, spre exemplu, că pe strada Arthur Verona se mătură lunea și vinerea. Nu se stropește carosabilul și nu se spală.

Or, fiind stradă din zona de centru, potrivit HCGMB 345/2020, aici era nevoie de măturat mecanizat (sau manual, dacă nu încap utilajele) zilnic, de stropit de 2 ori la fiecare 24 de ore și de spălat carosabilul o dată pe zi, în cazul în care se poate intra cu utilaje.

Mai bine stau lucrurile pe străzile mari. Spre exemplu, pe Calea Dorobanți se mătură mecanizat de 5 ori pe săptămână, se stropește carosabilul de 6 ori pe săptămână și se spală o dată pe săptămână, potrivit Addendum-ului în baza căruia se face acum curățenie pe străzi, în Sectorul 1.

Aceste frecvențe de salubrizare de pe Calea Dorobanți sunt, însă, tot sub cele minime, indicate de Consiliul General.

Primăria condusă de Armand nu pare să privească problema ca pe una de sănătate publică, ci mai degrabă ca pe una care ține strict de ridicarea gunoiului care e la vedere.

În context, Primăriei Sectorului 1 a transmis pentru Spotmedia.ro că a demonstrat că poate asigura „o salubrizare corectă, pe bani mult mai puțini și cu respectarea strictă a legislației în vigoare”.

La solicitarea Spotmedia.ro, Poliția Locală a Municipiului București a transmis că nu a impus măsuri de creștere a frecvențelor, din cauză că rezolvarea problemei ar însemna modificarea prevederilor contractului de delegare a serviciului public de salubrizare, semnat de primarul Sectorului 1 cu Romprest, în 2008. Iar o astfel de operațiune ar dura, a transmis Poliția Locală a Municipiului București pentru Spotmedia.ro.

În realitate, creșterea frecvențelor ar necesita doar modificarea actelor adiționale și a addendum-urilor încheiate cu Romprest de administrația Armand.

Cert este că primăria și-a dorit reducerea cheltuielilor cu salubrizarea stradală. Și a obținut-o, dar prin reducerea frecvențelor de măturat, stropit și spălat.

Primăria Sectorului 2: Frecvențe maxime, în afară de spălatul stradal. De ce nu se rezolvă problema de azi pe mâine

Primăria Sectorului 2 ne-a transmis că, în baza contractului cu Supercom, „operațiile de măturat manual, măturat mecanizat, răzuit rigole (intersecția dintre bordură și carosabil - n.red.) și stropit se execută cu frecvențele prevăzute în HCGMB 345/2020.

Pentru operația de spălat, frecvențele din contract sunt cele din HCGMB 345/2020, însă operatorul le execută în proporție de 70%, atât cât îi permite flota din dotare”.

Instituția susține că, inițial, cerințele cu privire la frecvența de spălare a străzilor erau mai mici.

„Pentru operația de spălat, în anul 2021 s-a adiționat contractul din 1999, care prevedea o frecvență de 4 ori/an pentru toate arterele, la frecvențele din anexa HCGMB 345/2020.

La nivelul anului 2021 (septembrie – octombrie), operatorul a realizat cca 70% din suprafețele planificate (raportat la frecvențele menționate anterior), iar în anul 2022 (15 martie – 15 octombrie) operatorul a realizat cca 50% (raportat la frecvențele menționate anterior).

Nu în ultimul rând, instituția condusă de primarul Radu Mihaiu (USR) ne-a transmis că „operațiunea de spălare adresează, cu costuri semnificative, mai puțin de 10% din poluarea aerului din București”.

În plus, pe multe dintre străzi, nici nu se poate interveni cum trebuie din cauza mașinilor parcate.

„În condițiile în care operatorii de salubritate și primăriile de sector ar respecta frecvențele din HCGMB 345/2020, intervine problema calității cu care se execută aceste operații.

Iar calitatea este slabă, în primul rând, datorită imposibilității eliberării carosabilului de mașinile parcate (legal sau ilegal). Tot din această cauză, măturatul manual se face cu ajutorul uneltelor și nu prin aspirație, ceea ce face ca praful și particulele să rămână în același loc.

Ca soluție, în noua procedură (prin care instituția vrea un nou contract de salubritate - n.red.) Primăria Sectorului 2 a prevăzut ca o parte de minim 50% din măturatul manual să se facă prin aspirare, iar tot ce depășește acest procent să fie punctat suplimentar pentru operatorii interesați. Până la această dată, niciuna din primării nu a putut rezolva complet problema mutării mașinilor parcate (legal sau nu).

Primăria Sectorului 2 derulează un demers sistematic împreună cu Poliția Locală a Sectorului 2, de notificare prealabilă a tuturor mașinilor parcate, în vederea eliberării temporare a bulevardelor pentru spălare/curățare rigole.

Un astfel de program s-a desfășurat pe Șos. Pantelimon (ambele sensuri) în data de 27 aprilie a.c. și va
continua pe toate bulevardele din sector (avem în pregătire o operațiune similară pe Șos. Ștefan cel Mare)”, a transmis instituția, la solicitarea Spotmedia.ro.

Mâine spălăm Bd. Basarabia, pe sensul de la Bd. Chișinău până la Piața Muncii. Rog cetățenii din zonă să ne sprijine.Orașul chiar poate fi mai curat, cu o colaborare bună!

Publicată de Radu Mihaiu pe Luni, 19 iunie 2023

Cu privire la o eventuală creștere a frecvențelor de măturat, stropit și spălat de străzi, Primăria Sectorului 2 ne-a transmis:

„În primul rând, intenționăm să gestionăm eficient banul public și să spălăm/curățăm la bordură mai mult, căci acolo se strânge cel mai mult praf.

Apoi, Primăria Sectorului 2 și-a propus ca prin noua procedură să crească şi calitatea operațiilor prin asigurarea flotei de utilaje necesare, dar mai ales adecvate situației din teren.

Dacă operatorul ar reuși să atingă 100% din frecvențele din contract (frecvențe identice cu cele din HCGMB 345/2020), costul anual pentru activitatea de curățenie căi publice ar fi cu aproximativ 30% mai ridicat”.

Ce se întâmplă în sectoarele 3, 4 și 5

Primăria Sectorului 3 ne-a transmis că nu mai are contracte cu mari salubriști, ci se ocupă în regie proprie de curățenie, prin intermediul Direcției Generale de Salubritate (înființată în anul 2018).

Echipele Direcției răzuiesc sezonier rigolele, mătură mecanizat străzile cu o lățime mai mare de 2 metri și mătură manual, în rest. Sau - tot pe străzile pe care nu poate intra cu mașinile de măturat - folosește aspiratoare electrice urbane și suflante.

Primăria condusă de Robert Negoiță ne-a transmis că și-a adoptat frecvențele de măturat, spălat și stropit în 2018, prin hotărârea de Consiliu Local 358/14.08.2018.

Dar mai spune că, pornind de la acea bază, și-a întocmit „programele specifice ale instituției care conțin zilele din cursul săptămânii și numărul de treceri per arteră prin raportare la HCGMB 345/13.08.2020”.

Instituția condusă de Robert Negoiță ne-a transmis doar că are întocmit programul de salubrizare. Dar - în ciuda faptului că am întrebat clar – n-a spus pe câte străzi reușește să și respecte acel program, la frecvențele impuse de Consiliul General.

Primăria Sectorului 3 ne-a mai comunicat, în schimb, că are și niște dispozitive care se numesc „tunuri de pulverizare” și cu care poate stropi cu apă. Se formează picături de dimensiuni diferite care ajută la curățarea aerului de particule.

Primăria Sectorului 4 condusă de Daniel Băluță (PSD) nu a răspuns întrebărilor până la momentul publicării acestui articol deşi le-am trimis încă din 9 mai 2023. Dar ne-a transmis că centralizează datele și că ni le va comunica ulterior.

Primăria Sectorului 5 - la conducerea căreia a revenit Cristian Popescu Piedone (PPUSL) - are propria firmă de curățenie numită Salubrizare Sector 5 SA. Aceasta se ocupă și de măturat, stropit și spălat străzile.

„Operațiunile desfășurate sunt în totală concordanță cu cele înscrie în HCGMB 345/2020”, a transmis Primăria Sectorului 5.

E, însă, greu de crezut că primăria poate asigura măturat mecanizat pe multe dintre străzi, în condițiile în care - după cum menționa recent într-un răspuns pentru Spotmedia.ro - nu are serviciu funcțional de ridicare a mașinilor parcate ilegale. Și dacă ar vrea, oricum n-ar putea intra cu utilajele pe multe dintre străzi, nici ca să măture mecanizat, nici ca să spele.

Sectorul 6: Lucrăm la frecvențele moștenite, stabilite în 2008. După ce preluăm salubrizarea stradală la primărie, ne vom alinia

În Sectorul 6, de măturat, stropit și spălat străzile se ocupă firma Urban SA, care are un contract de salubrizare semnat cu primăria de sector în 1999 și finanțat cu începere din 2001.

La solicitarea Spotmedia.ro, primăria de sector condusă Ciprian Ciucu (PNL) a transmis că:

„ - sunt respectate frecvențele pentru operațiunea de măturat manual pe toate cele 637 de străzi, poduri, zone aglomerate, pasaje etc;

- pentru operațiunile de stropit carosabil sunt respectate frecvențele doar pentru străzile principale (36 la număr -n.red.), zone aglomerate, pasaje și poduri;

- pentru operațiunile de măturat mecanizat se respectă frecvențele doar pentru străzile principale (58 la număr – n.red.), zone aglomerate, pasaje și poduri;

- nu se respectă frecvențele pentru operațiunile de măturat mecanizat, stropit și spălat pe străzile secundare din sector”.

Instituția ne-a transmis că „actualele frecvențe pentru operațiunile menționate mai sus au fost stabilite în anul 2008, prin Actul Adițional nr. 21 la contractul 1353 din 16.11.2001”.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, și-a dorit să înființeze o companie municipală ca să se ocupe de salubrizarea stradală cu costuri mai mici. USR n-a vrut companie municipală. Așa că până la urmă părțile au căzut de acord și au înființat o administrație (structură subordonată primăriei - n.red.) care va face curățenie pe străzi.

„În anul 2022, prin HCL nr. 125 din 24.05.2022, a fost înființată Administrația Serviciului Public de Salubrizare, care va prelua activitatea de curățenie căi publice de la SC. URBAN SA și va respecta frecvențele de curățenie stabilite prin HCGMB 345/2020”, a transmis Primăria Sectorului 6, la solicitarea Spotmedia.ro.

Spotmedia.ro va urmări evoluția modului în care primăriile de sector se ocupă de curățenie. Și vom reveni cu detalii.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇