Ziua 409: Ucraina reia exportul de energie. Rubla s-a prăbușit. Rachetă doborâtă deasupra Crimeii

Ziua 409: Ucraina reia exportul de energie. Rubla s-a prăbușit. Rachetă doborâtă deasupra Crimeii

În ziua 409, rușii susțin că au doborât o rachetă deasupra unui oraș din Crimeea ocupată, în timp ce Zelenski a ținut să fie foarte clar că Ucraina nu va ceda nicio bucată din teritoriu, și nici la Bahmut nu vor da înapoi. Vineri existaseră declarații contradictorii ale consilierilor săi pe tema cedării de teritorii în eventualitatea unei negocieri a păcii.

De asemenea, Ucraina a anunțat că va relua exportul de energie electrică către Europa după o pauză de şase luni cauzată de atacurile paralizante cu rachete ruseşti asupra infrastructurii ţării. S-a convenit un export de maximum 400 de megawaţi către reţeaua energetică europeană.

Asta în timp ce rubla s-a prăbușit, atingând vineri cea mai scăzută valoare din ultimul an, 81 de ruble pentru un dolar şi la 88,9 pentru un euro, în parte din cauza scăderii veniturilor valutare ale Moscovei pe fondul sancţiunilor, relatează AFP. Iar parlamentarii ruși au propus pedepse mult mai dure pentru terorism și sabotaj.

Vineri, în ziua 408 de război, am avut posibile scurgeri de planuri secrete de la Pentagon sau o dezinformare de la ruși, dar și o reacție rece și dură a Chinei la adresa Occidentului.

ADVERTISING

Evoluții pe front

  • Rachetă doborâtă în Crimeea - Forţele antiaeriene ruse au doborât o rachetă deasupra oraşului Feodosia, în Crimeea ocupată, a informat sâmbătă guvernatorul peninsulei ucrainene anexate, Serghei Aksionov, transmit EFE şi Reuters. Consilierul lui Aksionov, Oleg Kriucikov, a transmis, la rândul său, că rămăşiţele proiectilului au căzut într-o localitate fără a provoca victime şi pagube materiale.
  • Zelenski nu cedează nimic - Volodimir Zelenski a tranşat, în discursul său zilnic, controversa apărută în ultimele zile în legătură cu Crimeea şi a spus clar că Ucraina nu va renunţa la obiectivul de a recupera întreg teritoriul ocupat de ruşi, inclusiv peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014. În ultimele zile, Ucraina a transmis semnale contradictorii depre ideea unor negocieri în legătură cu Crimeea. Declaraţiile controversate au pornit chiar de la biroul lui Volodimir Zelenski, fiind făcute de doi consilieri de-ai săi. „Lumea ar trebui să ştie: respectul şi ordinea vor reveni în relaţiile internaţionale doar atunci când drapelul ucrainean se va întoarce în Crimeea, când va exista libertate acolo - la fel ca peste tot în Ucraina”, a declarat preşedintele Ucrainei.
  • Nici Bahmutul - În ceea ce priveşte situaţia de pe front, Zelenski a spus că „accentul principal se pune pe luptele pentru Avdiivka şi Bahmut, pentru regiunea Luhansk, pentru fiecare dintre aceste direcţii în care inamicul încearcă să rupă apărarea întregii Ucraine”. Soldaţii care luptă acolo şi opun rezistenţă în cele mai fierbinţi puncte ale liniei de front „câştigă stabilitatea pentru Ucraina, pentru întregul stat”, a subliniat Zelenski, sugerând astfel că încă nu se pune problema unei retrageri, iar Kievul se ţine de strategia sa de a rezista la Bahmut, de a bloca inamicul şi de a-i provoca pierderi cât mai mari, în perspectiva contraofensivei preconizate.
  • Pierderile Ucrainei - În finalul discursului său zilnic, Zelenski a spus că a semnat vineri decretele de decorare a 771 de luptători şi că în total a decorat peste 43.500 dintre apărătorii ucraineni, de la începutul războiului. El nu a precizat câte dintre aceste distincţii au fost acordate post-mortem, dar menţionarea acestui bilanţ intervine în condiţiile în care unul dintre subiectele cele mai dezbătute ale zilei de vineri a fost legat de o scurgere de documente care ţin de război şi de preconizata contraofensivă ucraineană, o breşă de securitate despre care a relatat The New York Times.
  • Pierderile Rusiei - Rusia a pierdut 177.680 de militari în timpul invaziei, anunță Ministerul Apărării din Ucraina. Ultima actualizare privind pierderile suferite de Rusia de la începutul războiului mai arată că 7.020 de vehicule blindate de luptă au fost distruse. De asemenea, rușii au pierdut 3.636 de tancuri și 2.727 de echipamente de artilerie. Informațiile nu pot fi verificate din surse independente.
ADVERTISING

Economie, ajutoare și sancțiuni

  • Exportul de energie, reluat - Ucraina va relua exportul de energie electrică către Europa după o pauză de şase luni cauzată de atacurile paralizante cu rachete ruseşti asupra infrastructurii ţării, a anunţat ministrul Energiei, German Galuşcenko, informează dpa. "Reţeaua electrică ucraineană funcţionează de aproape două luni fără nicio restricţie de consum şi cu o rezervă de energie" electrică, a spus Galuşcenko într-un comunicat, în care mai precizează că reparaţiile au fost un succes. S-a convenit un export de maximum 400 de megawaţi către reţeaua energetică europeană.
  • Rubla rusească s-a prăbușit - Moneda naţională a Rusiei a atins vineri cea mai scăzută valoare din ultimul an, prăbuşindu-se la finalul şedinţei de tranzacţionare la 81 de ruble pentru un dolar şi la 88,9 pentru un euro, în parte din cauza scăderii veniturilor valutare ale Moscovei pe fondul sancţiunilor, relatează AFP. După un an de sancţiuni şi în condiţiile în care Europa a renunţat în mare parte la gazul rusesc şi a impus un plafon preţului de achiziţionare a petrolului rusesc, perspectivele economiei ruseşti sunt mai sumbre, Vladimir Putin însuşi declarând săptămâna trecută că se aşteaptă la consecinţe "negative".
  • Rusia, producție sub țintă la petrol - Rusia și-a redus producția de petrol cu 700.000 de barili pe zi în luna martie, mult peste ținta stabilită inițial, relatează Bloomberg. În februarie, oficialii ruși au anunțat că intenționează să reducă producția cu 500.000 de barili pe zi pe parcursul lunii martie, ca răspuns la sancțiunile occidentale și la plafonarea prețului energiei după invadarea Ucrainei de către Rusia, notează Business Insider. Vicepremierul rus Alexander Novak a anunțat că măsura va fi continuată pănă la sfârșitul anului.
  • Kaspersky Lab, în vizorul SUA - Departamentul american al Comerţului analizează eventuale măsuri coercitive împotriva companiei ruseşti de securitate cibernetică Kaspersky Lab, a relatat vineri The Wall Street Journal, citând persoane care cunosc acest subiect, informează Reuters. Administraţia şi-a intensificat anul trecut verificările privind securitatea naţională în ceea ce priveşte software-ul antivirus al Kaspersky Lab, pe măsură ce au crescut temerile legate de atacuri cibernetice ruseşti după ce Moscova a invadat Ucraina.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Tătarii din Crimeea - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Rusia că reprimă comunitatea tătarilor din Crimeea, angajându-se să reia controlul asupra peninsulei anexate cu ocazia cinei de iftar din perioada Ramadanului, informează AFP. Comunitatea tătară, care reprezintă între 12% şi 15% din cele două milioane de locuitori ai Peninsulei Crimeea, a boicotat pe larg referendumul organizat de Moscova în 2014 pentru anexarea acestuia.
  • Pedepse mai dure în Rusia - Parlamentarii ruşi au propus vineri pedepse mai dure pentru terorism și sabotaj, informează Reuters. Pedeapsa maximă pentru comiterea "unui act terorist", definit ca faptă ce pune în pericol vieţi şi are ca scop destabilizarea Rusiei, urmează să fie crescută de la 15 la 20 de ani. Cei găsiţi vinovaţi de sabotaj ar putea fi pedepsiţi cu 20 de ani de închisoare, în loc de 15, în timp ce persoanele condamnate pentru "terorism internaţional" ar putea fi condamnate la închisoare pe viaţă, de la 12 ani, cât este pedeapsa în prezent.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇