Ziua 408: Scurgeri de planuri secrete de la Pentagon sau o dezinformare de la ruși? China dă o palmă Occidentului

În ziua 408 de război, China vorbeşte despre pace, însă dă și o palmă Occidentului. După ce la Beijing au fost Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, mesajul transmis de Beijing către Vest a fost să se abțină să dea directive despre cum trebuie tratat războiul, că nu el e cel care livrează arme.

În orice caz, șansele de pace la acest moment sunt zero, după cum o spun și partea rusă, și cea ucraineană.

Pe front, continuă atacurile ruseşti. Statul Major de la Kiev spune că a respins 40 în 24 de ore. Trupele ruse îşi concentrează ofensiva împotriva oraşelor Liman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk.

Pe frontul diplomaţiei armelor, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a sosit în Grecia pentru o vizită în care i s-au promis mai multe transporturi de artilerie și muniție, iar un comandant ucrainean de top spune că Kievul are mare nevoie de avioane de luptă F-16.

Iar New York Times dezvăluie că Pentagonul investighează scurgeri de documente clasificate pe platformele de socializare care oferă detalii despre planurile SUA și ale NATO de a ajuta la pregătirea Ucrainei pentru o ofensivă de primăvară împotriva Rusiei. Ucraina le califică drept o dezinformare a Rusiei și nimic mai mult.

Situaţia pe front

• Unde atacă ruşii - Statul Major al Ucrainei transmite că a respins peste 40 de „atacuri inamice" în ultimele 24 de ore. Rusia a lansat 53 de rachete asupra diferitelor părți ale Ucrainei. Dar trupele ruse îşi concentrează ofensiva împotriva oraşelor Liman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk.
• Unde presează ucrainenii - Armata Ucrainei raportează o presiune „semnificativă” asupra trupelor ruse la Kinburn Spit, din regiunea Nikolaiev, a declarat Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei. Deși forțele ruse bombardează estuarul Dnipro-Bug o dată la câteva zile, ele nu au o „prezență permanentă” în zonă, a spus Humeniuk.
• Drone care aruncă explozibili - O dronă rusă a aruncat explozibili în satul Zmiivka din regiunea Herson, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin. Mai mulţi civili au fost răniți în urma atacului.
• Prigojin în cimitir - Şeful grupului paramilitar rus Wagner Evgheni Prigojin a făcut o vizită la un cimitir care ”continuă să crească”, unde admite că mercenarii săi continuă să sufere pierderi în luptă în Ucraina. Video AICI
• Rusia pare să fi făcut câștiguri importante în Bahmut, transmite Ministerul britanic al Apărării, în actualizarea sa zilnică: Forțele ruse au reuşit „foarte probabil să avanseze în centrul orașului [Bahmut] și au capturat malul vestic al râului Bahmutka. Ruta cheie de aprovizionare a Ucrainei spre vestul orașului este probabil grav amenințată. Există posibilitatea realistă ca, la nivel local, comandanții Wagner și Ministerul Apărării să-și fi întrerupt cearta în curs și să-și îmbunătățească cooperarea”.
• Ruşii spun că au prins spioni în Herson - Ruşii susțin că „au reținut un agent al serviciului de securitate al Ucrainei (SBU) și un complice al acestuia, în regiunea Herson (ocupată din Ucraina). Cei doi colectau date despre desfășurarea și mișcarea trupelor”. Informaţiile despre rutele de mișcare și tipurile de echipamente și arme utilizate în „operațiunea militară specială”, cu referire la hărțile zonei și coordonatele geografice, ar fi fost trimise SBU pe Internet, pentru a ajunge apoi la forțele armate ale Ucrainei. Celor doi li s-au deschis dosare penale şi riscă 20 de ani de închisoare.
• Asalt la Moscova - Un bărbat înarmat cu un pistol ar fi încercat să intre vineri în clădirea principală a Ministerului rus al Apărării din centrul Moscovei, dar a fost reţinut de agenţi de securitate. "Bărbatul, aflat într-o stare neadecvată şi care avea asupra sa un pistol, a încercat să intre în clădirea Ministerului Apărării", a declarat pentru TASS o sursă din cadrul serviciilor de securitate. "Intrusul gesticula şi striga ceva". Agenţii de securitate i-au confiscat arma şi l-au trimis la un centru medical pentru examinare psihiatrică.

Negocieri de pace? Zero şanse

• Președintele Chinei, Xi Jinping, și-a exprimat disponibilitatea de a vorbi cu Volodimir Zelenskiy, a declarat șefa Comisiei Europene, după ce președintele francez Macron a cerut Beijingului să discute cu Rusia în legătură cu războiul din Ucraina. Xi, care a încercat să poziționeze China ca un potențial mediator în conflict, a răspuns că speră că Moscova și Kievul ar putea purta negocieri de pace cât mai curând posibil.
• Cu toate acestea, un consilier al lui Vladimir Putin a evaluat șansele ca negocierile de pace să înceapă anul acesta la „zero”, iar un înalt oficial ucrainean a exclus discuțiile cu Moscova până când Putin nu își va retrage toate trupele.
• Anterior, un consilier al lui Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea fi dispusă să discute viitorul Crimeii cu Moscova. Andrii Sibiha a exprimat interesul Kievului pentru negocieri, în cazul în care forțele ucrainene ajung la granița administrativă a regiunii, ca urmare a unei contraofensive ucrainene mult aşteptate.
• Dar Mihailo Podoliak, un alt consilier principal al lui Zelenski, a exclus discuțiile de pace până când forțele ruse nu vor părăsi toată Ucraina, inclusiv Crimeea.
• Sugestii de negociere din Brazilia - Preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva consideră că Volodimir Zelenski ”nu poate să vrea totul (…), lumea are nevoie de linişte” şi sugerează Ucrainei să cedeze peninsula Crimeea Rusiei, pentru a pune capăt războiului. "Vladimir Putin nu poate să pună mâna pe teritoriul Ucrainei. Poate se va discuta despre Crimeea. Dar ceea ce a invadat în plus trebuie să se răzgândească”, a declarat Lula într-o întâlnire cu jurnalişti la Brasilia. Purtătorul de cuvânt al MAE de la Kiev a declarat vineri că Ucraina ''nu face comerţ cu teritoriile sale'', ca răspuns la sugestia preşedintelui brazilian.

Diplomaţia armelor şi grânelor

• Arme din Grecia - Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a sosit în Grecia pentru o vizită în care i s-au promis mai multe transporturi de artilerie și muniție pentru arme de calibru mic, acces la spitalele grecești pentru personalul militar rănit și alte vehicule de luptă ale infanteriei BMP din epoca sovietică. Ministrul grec al Apărării a declarat că Atena „va oferi tot sprijinul Ucrainei în această etapă foarte importantă și crucială a războiului”.
• Ucraina vrea F-16 - Un comandant de top ucrainean a spus că Kievul are mare nevoie de avioane de luptă F-16, pentru că sunt „de patru sau cinci ori” mai eficiente decât avioanele din epoca sovietică utilizate în prezent de forțele sale. Polonia și Slovacia au început recent să predea Ucrainei avioane de luptă MiG-29, dar Serghei Holubtsov, unul dintre cei mai înalți comandanți ai forțelor aeriene ucrainene, a declarat că avioanele de război din epoca sovietică nu vor fi capabile să contracareze pe deplin vasta forță aeriană a Rusiei.
• Finlanda, ţintă nucleară - Finlanda a devenit o "ţintă nucleară legitimă" pentru Rusia după aderarea sa la NATO, a declarat vineri expertul militar rus Vladislav Şurîghin. "Pentru noi, principala ameninţare constă în faptul că de acum pe teritoriul Finlandei ar putea fi desfăşurate arme nucleare", a declarat Şurîghin. "Este o ameninţare gravă, căci o rachetă tactică care zboară la 400-500 de kilometri dinspre Finlanda ar putea acoperi întreg Sankt-Petersburgul şi zona adiacentă", a punctat expertul citat.
• Ameninţări la cereale - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri, în timpul unei conferințe de presă cu omologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu, că obstacolele în calea exporturilor agricole rusești devin din ce în ce mai dure. Ministrul turc e de acord cu ruşii şi spune că este necesar să fie ridicate restricţiile asupra exporturilor ruseşti de cereale şi îngrăşăminte, altfel acordul pentru tranzitul prin Marea Neagră nu poate fi prelungit în continuare.
• China dă o palmă Occidentului - Puterile occidentale nu pot spune Beijingului ce să facă în privinţa Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, a declarat vineri ambasadorul Chinei la Moscova, Zhang Hanhui, într-un interviu acordat cotidianului rus Izvestia: „Nu partea chineză a fost cea care a creat criza ucraineană, Republica Populară Chineză nu este parte a acestei crize şi nu a furnizat arme niciuneia dintre părţile implicate în conflict. Occidentul nu este în poziţia de a da directive Chinei şi, cu atât mai mult, nu are autoritatea de a arunca asupra ei responsabilitatea".

Scurgeri de planuri secrete de la Pentagon

• New York Times dezvăluie că Pentagonul investighează scurgeri de documente clasificate pe platformele de socializare care oferă detalii despre planurile SUA și ale NATO de a ajuta la pregătirea Ucrainei pentru o ofensivă de primăvară împotriva Rusiei.
• „Suntem la curent cu postările de pe rețelele de socializare, iar Departamentul examinează problema”, a declarat Sabrina Singh, secretar de presă al Pentagonului.
• Documentele au fost difuzate pe Twitter și Telegram și conțin diagrame și detalii despre calendarul unor livrări de armament către armata ucraineană și alte informații sensibile.
• Informațiile din documente sunt vechi de cel puțin cinci săptămâni, cel mai recent fiind datat pe 1 martie.
• Unul dintre documente prezintă programele de antrenament pentru 12 brigăzi de luptă ucrainene și a spus că nouă dintre ele erau antrenate de forțele SUA și NATO și au nevoie de 250 de tancuri și peste 350 de vehicule mecanizate.
• Informațiile din documente detaliază, de asemenea, cheltuielile pentru armele aflate sub controlul militar al Ucrainei, inclusiv pentru HIMARS, sistemele de rachete de artilerie fabricate în SUA care s-au dovedit extrem de eficiente împotriva forțelor ruse.
• Documentele – dintre care cel puțin unul poartă eticheta „top secret” – au fost vehiculate pe canale guvernamentale pro-ruse.
• New York Times citează analiști militari care avertizează că unele documente par să fi fost modificate în cadrul unei campanii de dezinformare a Rusiei. Într-un document, decesele trupelor ucrainene sunt umflate și pierderile ruşilor pe câmpul de luptă sunt minimizate.
• Consilierul lui Zelenski Mihailo Podoliak a declarat că scurgerile de date despre care a scris joi The New York Times sunt dezinformări ale Rusiei: „Acestea sunt doar elemente standard ale jocurilor operaţionale ale serviciilor secrete ruseşti şi nimic mai mult. Rusia caută orice modalitate de a prelua din nou iniţiativa, pentru a încerca să influenţeze scenariile pentru planurile de contraofensivă ale Ucrainei, pentru a introduce îndoieli, pentru a compromite ideile şi, în cele din urmă, pentru a ne intimida cu cât de informaţi sunt”.

Ce se întâmplă în Rusia

• Închisoare pe viață pentru trădare - Un proiect pentru amendarea legislaţiei penale astfel încât trădarea să fie pedepsită cu închisoare pe viaţă a fost introdus în Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului rus, informează agenţia TASS, care îl citează pe Vasili Piskarev, preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate şi combaterea corupţiei. Această comisie investighează, între altele, organizaţiile neguvernamentale, structurile civile şi asociaţiile publice din „ţările neprietenoase”.
• Rubla e la pământ - Rubla, moneda naţională a Rusiei, a atins vineri cea mai scăzută valoare din ultimul an, prăbuşindu-se la finalul şedinţei de tranzacţionare la 81 de ruble pentru un dolar şi la 88,9 pentru un euro, în parte din cauza scăderii veniturilor valutare ale Moscovei pe fondul sancţiunilor.
• Jurnalist acuzat oficial de spionaj - Anchetatorii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) l-au acuzat vineri oficial de spionaj pe Evan Gershkovich, reporterul publicaţiei americane „The Wall Street Journal", dar acesta a negat acuzaţiile şi a declarat că lucra ca jurnalist.