Deși o parte dintre minori sunt zilnic expuși la violență în școală, familie sau pe stradă, patru din zece elevi din ciclul gimnazial și liceal nu știu dacă în unitatea lor de învățământ se află un consilier școlar cu care să poată vorbi dacă au nevoie, arată un sondaj realizat de World Vision România.
Fundația trage un semnal de alarmă nu numai asupra numărului insuficient de consilieri în școli, cât și asupra faptului că, acolo unde există, copiii de multe ori nu sunt informați.
În același timp, 37% dintre profesorii consultați de organizație se simt puțin sau deloc pregătiți să identifice copiii care sunt victime ale violențelor. Iar în cazul actelor de agresiune care se petrec chiar la școală, doar 45% consideră că „știu ce au de făcut”.
“Studenții care își hărțuiesc colegii și profesorii sunt de foarte multe ori victime ale abuzului de acasă. Acești copii se pot identifica cu agresorul și astfel comit o serie de violențe la școală. Am vorbit cu mai mulți profesori care mi-au atras atenția asupra bullying-ului din școlile românești. Nu cred că se poate face foarte mult fără o strategie la nivel local sau chiar național. Singură, școala este impotentă în rezolvarea problemelor de genul ăsta (...) Trebuie să fim fermi, dar corecți. Să câștigăm respect, dar să înțelegem că avem de-a face cu o problemă complexă, iar disciplinarea mai strictă prin pedepse de tot felul nu o va rezolva.”, explică criminologul Dan Rusu, lector în criminologie la Universitatea din Birmingham și formator în cadrul programelor World Vision România.
43% dintre adolescenții de la sate văd în comunitățile lor oameni care sunt violenți și consumă alcool. Totodată, 20% dintre părinții lor consideră că cei mici sunt expuși la violenţe pe stradă, mai arată datele World Vision România.
Referitor la agresiunile în școală, doi din zece copii din comunitățile vulnerabile spun că violența este prezentă mult sau foarte mult. Un procent similar de profesori (23%) spun că la școală se simt doar în mică măsură sau deloc în siguranță.
Întrebați din ce direcție vine cel mare grad de violență asupra lor, conform cadrelor didactice consultate de organizație, 36% au spus părinții, 27% elevii, iar 8% au răspuns că din partea directorului unității de învățământ sau a altor colegi de catedră. La aceeași întrebare, peste 25% dintre profesori au preferat să nu răspundă.
Într-o cercetare realizată anul acesta de World Vision România, 55% dintre profesori spun că au fost martori la acte de violență în școala lor. Pe de altă parte, doar 45% consideră că „știu ce au de făcut” și 40% au participat la instruiri despre cum pot răspunde violențelor din școală.
Mai mult, fundația atrage atenția că a crescut numărul de violențe asupra copiilor raportate la DGASPC-uri: de la 11.903 (între ianuarie-septembrie 2021) la 12.761 în același interval al anului trecut. În plus, a crescut și numărul de violențe în familie înregistrate de către Poliția Română: de la 23 de mii (în 2018) la peste 26 de mii în prima jumătate a anului precedent.
“Ce ne spun aceste date? Nu a crescut numărul de violențe din viața reală, ci numărul de agresiuni raportate oficial. Trebuie să fim realiști și să realizăm că aceste cifre reprezintă doar cazurile cele mai grave, care ajung în atenția autorităților statului.
Copiii sunt prinși într-un ciclu al violenței - fenomen la care sunt martori atât în familie, cât și la școală sau în comunitatea de care aparțin. Iar una dintre cele mai grave consecințe este că ei pot deveni la rândul lor agresori.
Un copil violent este un copil care nu este bine. Un copil violent este, de fapt, un copil care strigă după ajutor. Trebuie să gândim soluții adaptate prevenirii factorilor și cauzelor care declanșează violenta. Este nevoie de programe specifice de implicare a tinerilor și copiilor în luarea deciziilor, în organizarea de activități de prevenire a bulying-ului și de manageriere a conflictelor. De aceste programe este nevoie la nivel national, pentru că violenţa este o realitate cu care se confruntă deopotrivă atât comunitățile vulnerabile, cât și cele din marile orașe.
Nu putem să mai amânăm creșterea numărului de consilieri școlari, de psihologi și pregătirea lor să facă față nevoilor prezente în școală și din afara ei. S-au făcut eforturi, dar nu suficiente. Cum nu mai putem să amânăm nici formarea profesorilor și pregătirea părinților pentru a evita alte tragedii. Toate aceste eforturi trebuie susținute la nivel comunitar, inclusiv de către autoritățile locale, prin servicii și echipe pluridisciplicare care să prevină cauzele extrem de complexe ale fenomenului de violență.
În toate programele noastre de sprijin educațional, social și emoțional, includem pe cât posibil consilierea psihologică pentru copii, părinți și profesori. Cu toții avem nevoie să fim în siguranță, însă nu vom produce o schimbare reală dacă nu lucrăm împreună și dacă nu recunoaștem că trebuie să schimbăm modul în care fiecare face câte ceva”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
World Vision România susține in prezent peste 30.000 de copii, părinți și profesori cu activități de educație non-formală pentru dezvoltarea socio-emoțională, prevenirea violenței în școli și asigurarea unui climat școlar bazat pe responsabilitate, empatie, echitate și acces neîngrădit al copiilor la drepturile lor.
Despre World Vision România
World Vision România este o organizație care desfășoară programe de educație, intervenție umanitară, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra serviciilor dedicate copiilor, familiilor și comunităților, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. Fundația lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 30 de ani de prezență în România, am ajutat peste 500.000 de copii și adulți, în aproape 500 de comunități din 18 județe.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro .