Guvernul a alocat, săptămâna trecută, 2 miliarde de euro pentru montarea de panouri fotovoltaice în 80 de mii de gospodarii, bani care, la fel că investițiile private de acest fel, se îndreaptă în viteza către zid.
De ce? Pe scurt pentru că, potrivit specialiștilor, vom păți ca în marile orașe unde, pe bulevarde din interbelic sau comunism, circulă incomparabil mai multe mașini decât în momentul proiectării. Efectul? Blocaje cronice.
Cine alege să pornească pe drumul spre calitatea de prosumator trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, rezistență la frustrare și capacitate de luptă, pentru că sistemul este ca o junglă.
Din blocajul AFM, în blocajul distribuitorului
Cine a depus în decembrie 2021 un dosar la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), prin intermediul unei firme acreditate, în loc să primească răspunsul în martie, cum era programat, a avut de așteptat cel puțin până în 28 iunie, când au fost emise primele aprobări. Ultimele abia în decembrie, deci după un an.
Rămâne de văzut dacă Ministerul Mediului a îmbunătățit capacitatea de procesare pentru noul program sau ministrul Tanczos Barna se va jeli din nou pentru blocaj de parcă nu ar fi fost responsabilul.
Să zicem că ai primit aprobarea în august, iar în septembrie te-ai văzut cu panourile montate pe casă. Fie doar pe finanțarea AFM, fie cu o contribuție proprie care să le mărească puterea. Zici că ai ajuns la liman.
Nici gând, pentru că din blocajul AFM intri în blocajul de la nivelul distribuitorului, care fie nu are chef, fie nu are cu ce să continue lucrarea. Cert e că interes nu are, având în vedere că prosumatorii îi pun presiune pe rețea, după cum vom vedea în continuare.
Cel mai frecvent este invocată lipsa contorului special cu dublu sens, care să înregistreze și ce iei, și ce dai în rețea. Până la urmă, prin ianuarie, să zicem, ai și contor. Fără SIM, că e criza de SIM-uri, deci fără citire la distanță. Vine "cititorul" lunar, pentru că autocitirea indexului nu mai e posibilă. Digitalizare.
Pui în funcțiune panourile, primești aviz de racordare și începe alt calvar.
Haosul Hidroelectrica. Totul dispare în sistem
Trimiți avizul de racordare și cererea la furnizorul de energie, care în 10 zile ar trebui să emită contractul de prosumator și ceea ce dai în rețea să fie înregistrat ca atare pentru compensare sau plată. Doar că nu se întâmplă așa.
Potrivit unui răspuns oficial (aici integral), în decembrie, ianuarie și februarie, ANRE a primit 504 reclamații pentru întârzierea semnării contractului. Campioana absolută este Hidroelectrica.
Operator economic reclamat | Dec 2022 | Ian şi Feb 2023 | Total |
SPEEH HIDROELECTRICA | 103 | 116 | 219 |
ENEL ENERGIE MUNTENIA | 38 | 53 | 91 |
ENEL ENERGIE | 34 | 41 | 75 |
ELECTRICA FURNIZARE | 25 | 32 | 57 |
E.ON ENERGIE ROMANIA | 26 | 10 | 36 |
CEZ VANZARE | 7 | 8 | 15 |
ENGIE ROMANIA | 4 | 4 | |
RCS & RDS | 1 | 1 | 2 |
GRENERG | 1 | 1 | 2 |
ENERGIA GAS & POWER | 2 | 2 | |
RESTART ENERGY ONE | 1 | 1 | |
Grand Total | 241 | 263 | 504 |
Cât timp contractul de prosumator nu e semnat, prosumatorul pierde energia pe care o livrează în rețea.
La începutul anului, ANRE a declanșat un control pe această temă la Hidroelectrica și urmează să facă același lucru la toți furnizorii și distribuitorii reclamați.
Anul trecut, ANRE a aplicat distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică 464 de sancțiuni în valoare totală de 2,6 milioane de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale aplicabile prosumatorilor.
Cum una dintre cele 219 reclamații la adresa Hidroelectrica este a mea, pot descrie precis situația:
Am trimis pe 18 ianuarie 2023 solicitarea și avizul de racordare pe adresa și conform instrucțiunilor de pe site-ul Hidroelectrica. Niciun răspuns, nici măcar o confirmare de primire. Revenit cu sesizare, primit răspuns în bătaie de joc. Sunat la call center Hidroelectrica și primit recomandare să mai fac o sesizare. În tot acest timp am livrat în rețea 440 de Kwh.
Abia când am trimis la Hidroelectrica întrebări în vederea acestei anchete jurnalistice folosind cuvântul “furt”, am avut o reacție. Ce să vezi, mailul din 18 ianuarie fusese pierdut prin sistem, cu greu i-au dat de urmă și contractul a fost trimis şi semnat în 3 ore.
Am trimis înapoi contractul semnat și cererea de compensare, conform procedurii legale. Nu am primit nicio confirmare, deși am insistat, nu știu dacă el a fost înregistrat, dacă nu e pierdut prin sistem.
Cum mai erau cel puțin 218 oameni în așteptare, am insistat la Hidroelectrica să răspundă câte solicitări a primit anul acesta, câte contracte au încheiat și ce se întâmplă ca regulă general aplicabilă cu energia livrată din momentul expirării celor 10 zile până la care trebuie încheiat contractul.
Verbal mi s-a răspuns: „de la caz la caz”. Deci nu e o regulă la Hidroelectrica, cel puțin, ca întârzierea să fie asumată de compania în culpă. În rest, în pofida insistențelor mele, nici până astăzi Hidroelectrica nu mi-a răspuns oficial la întrebările trimise în 24 februarie.
Dar a te vedea, de bine, de rău, cu contractul în mână nu înseamnă că problemele s-au încheiat. Și ceea ce urmează e chiar mai grav.
Marea țeapă din spatele heirupismului
Cine urmărește aplicația pe care orice prosumator o are pe telefon poate constata că atunci când e soarele mai puternic, deci producția mai mare, brusc ea se prăbușește, uneori chiar la zero. Sunt pline grupurile de prosumatori de pe Facebook de asemenea relatări.
Suni la firma care a montat panourile să sesizezi problema. Nu sunt panourile de vină, ci rețeaua care nu suportă preluarea energiei produse. Când se ajunge la maximum, apare alerta de supratensiune în rețea, iar invertorul și panourile se opresc automat.
Deci cu soarele sus pe cer și niciun nor, prosumatorul vede 0 producție.
Sau, dacă nu se opresc total, coboară la niveluri foarte joase, pe care le permite în acel moment rețeaua.
Prin comparație, așa arată producția zilnică a unui prosumator care nu livrează în rețea, deci nu depinde de starea ei.
Cât timp producția e zero sau foarte mică, depinde de la caz la caz și de la anotimp la anotimp. Vara unii prosumatorii pierd energia produsă și câte 6-8 ore, spune președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
Și în timp ce panourile nu pot produce, prosumatorul nu numai că nu livrează în rețea, dar ia curent din ea, dacă nu face încă o investiție de cel puțin 3.000 de euro în sisteme proprii de stocare și conversie.
Cine sesizează problema la distribuitor poate obține o mică șurubăreală manuală la plotul transformatorului, care mai ameliorează situația, dar nu o rezolvă.
Am întrebat la ANRE care sunt soluțiile reglementatorului. Doar individuale. Adică prosumatorul poate face o reclamație la ANRE și, după o monitorizare, distribuitorul care a emis avizul de racordare poate fi obligat la compensații. Procedura detaliată aici.
Ce oferă ANRE este însă un pansament temporar și punctual pe o problemă sistemică. Ea ține, potrivit lui Dumitru Chisăliță, de adaptabilitatea rețelei, care ar trebui dezvoltată în concordanță cu puterile instalate sau consumurile din zonă. Cu cât rețeaua e mai veche, cu atât deconectările sunt mai dese.
Pentru ca și prosumatorul să beneficieze de investiția lui, și statul de investiția din bani publici, ar trebui investit serios în, de exemplu, fir de alt diametru, transformatoare mai moderne și de mai mare putere, eventual capacități de stocare, spun specialiștii.
Distribuitorul nu este nici obligat, nici stimulat să facă modernizări, nu are niciun interes, dimpotrivă, este atent la ce ciomag în cap va mai primi de la Guvern în condiții de predictibilitate zero.
„Trebuie să înţelegem că pentru integrarea acestor noi unităţi şi preluarea în condiţii de siguranţă a producţiei de energie sunt necesare investiţii în întărirea reţelei la toate nivelurile de tensiune, de la joasă tensiune, pentru integrarea consumatorilor mici, la înaltă tensiune pentru marile proiectele solare sau eoliene.
Dar pentru ca aceste investiţii să aibă loc, operatorii de sisteme de distribuţie trebuie să aibă un cadru de reglementare potrivit. Îngheţarea tarifelor de distribuţie prin OUG 27 nu poate continua, ci sunt necesare tarife care să reflecte costurile operatorilor“, declara în octombrie 2022 Volker Raffel, CEO al E.ON România.
Subiectul dezvoltării rețelei nu există pe agenda urgențelor Guvernului. ANRE nu suflă o vorba despre asta.
În plus, pentru fiecare zonă ar trebui să existe ca un fel de PUZ: maximum atâția prosumatori, ca să nu stea toți cu panourile oprite în miezul zilei atunci când capacitatea de producție este mare, spune Dumitru Chisăliță. Însă cine să o facă și cine să aibă interesul să o facă?
Guvernul este interesat doar să raporteze producția de fotovoltaice la hectar, ce se întâmplă după aceea nu-l interesează. Pe prosumatori nu îi avertizează nimeni ce vor păți. Descoperă singuri pe banii și nervii lor.
Este dublată investiția din bani publici în panouri solare, ANRE îndeamnă la acest tip de investiții, însă nimeni nu spune că o bună parte din bani, publici sau privați, vor fi aruncați pe apa Sâmbetei, mai precis pe incapacitatea rețelei de a prelua ce produc prosumatorii.
Un fenomen similar cu umplerea bulevardelor construite în interbelic cu un trafic la nivelul lui 2023 și care se va agrava pe măsură ce numărul prosumatorilor va crește, până la blocaje de mari proporții.
Ele vor provoca scandal, frustrare și demobilizare. Modelul tipic românesc de a îngropa prin lipsă de strategie, haos și heirupism orice evoluție și inițiativă.