Zeci de mii de israelieni, printre care şi fostul premier Yair Lapid, au manifestat sâmbătă seara la Tel Aviv împotriva politicilor coaliţiei de guvernare.
Aproximativ 100.000 de protestatari s-au adunat în Tel Aviv, potrivit estimărilor presei israeliene, umplând străzile cu steaguri alb-albastre. Poliţia nu a oferit imediat o estimare a participanţilor, dar în orice caz protestul a fost mai amplu decât cel de săptămâna trecută, relatează Reuters şi AFP.
Mitingul de amploare de sâmbătă vine după proteste ale studenţilor în întreaga ţară şi după o demonstraţie a sute de avocaţi în faţa unui tribunal din Tel Aviv.
Benjamin Netanyahu a revenit luna trecută în funcţia de prim-ministru, în fruntea unui guvern care combină partide de dreapta, de extremă dreapta şi partide evreieşti ultraortodoxe, fiind cel mai de dreapta executiv din istoria ţării.
"Oamenii care iubesc statul au venit pentru a-i apăra democraţia, tribunalele, ideea unei vieţi comune şi a unui bine comun", a scris fostul premier Yair Lapid pe Twitter. „Nu vom renunţa până când nu vom învinge", a promis el.
Nemulţumirea manifestanţilor e generată în primul rând de planurile de reformă judiciară ale noului guvern al premierului Benjamin Netanyahu, despre care protestatarii spun că vor ameninţa echilibrele democratice şi separaţia puterilor.
Guvernul susţine că aceste presupuse reforme sunt necesare pentru a limita excesele judecătorilor militanţi, dar au atras o opoziţie acerbă din partea unor grupuri, inclusiv a avocaţilor, stârnind îngrijorări inclusiv în rândul liderilor din mediul de afaceri şi adâncind diviziunile politice din societatea israeliană.
"Vor să ne transforme într-o dictatură, vor să distrugă democraţia", a declarat şeful Asociaţiei Baroului israelian, Avi Chimi. "Vor să distrugă autoritatea judiciară, nu există nicio ţară democratică fără o autoritate judiciară", spune el.
Premierul Netanyahu, care a avut de-a face personal cu justiţia, pentru acuzaţii de corupţie, a respins acuzele şi spune că protestele, aflate acum deja în a treia săptămână, sunt un refuz al oponenţilor de stânga de a accepta rezultatele alegerilor din noiembrie anul trecut.
Protestatarii spun însă că viitorul democraţiei israeliene este în joc dacă guvernul reuşeşte să impună aceste planuri, care ar întări controlul politic asupra numirilor judiciare şi ar limita puterile Curţii Supreme de a anula deciziile guvernului sau legile Knessetului. Pe lângă faptul că ameninţă independenţa judecătorilor şi slăbeşte controlul guvernului şi al parlamentului, ei spun că planurile vor submina drepturile minorităţilor şi vor înlesni corupţia.
Politicienii din Likud, partidul lui Netanyahu, acuză însă de mult timp Curtea Supremă că este dominată de judecători de stânga, despre care spun că intră în domenii din afara autorităţii lor, din motive politice. Apărătorii Curţii spun că aceasta joacă un rol vital în ceea ce priveşte tragerea la răspundere a guvernului într-o ţară care nu are oficial o Constituţie.
Curtea Supremă, care este cea mai înaltă instanţă din Israel, a anulat miercuri numirea de către premierul Benjamin Netanyahu a ministrului de interne Arie Dery, pentru că fusese condamnat pentru fraudă fiscală.
Agenda social-conservatoare a guvernului a stârnit, de asemenea, temeri şi în rândul comunităţii LGBTQ, iar demonstraţia de sâmbătă de la Tel Aviv a atras şi opozanţi ai ocupaţiei israeliene din teritoriie palestiniene, mulţi miniştri fiind susţinători fermi ai expansiunii coloniilor în Cisiordania.