Milioane de euro din fonduri europene și alte milioane de lei din bani publici destinate administrării adăposturilor pentru câinii fără stăpân sunt sifonate de primării și ONG-uri.
Meandrele memoriei aduc deseori în actualitate întâmplări petrecute cu ani sau zeci de ani în urmă. Un simplu semnal e suficient să scoată la suprafață întâmplări fericite sau, dimpotrivă, dramatice.
De data aceasta, semnalul a fost un câine agresiv din rasa Pitbull lăsat liber de stăpân pe aleea din fața blocului în care locuiesc, deși legea prevede pedepse aspre pentru proprietarii care nu își țin câinii în lesă în locurile publice. Copiii din clasele primare, așteptați de părinți, tocmai ieșeau de la școala din apropiere. Din fericire, Pitbullul nu a făcut victime, iar la apostrofările părinților individul le-a strigat că e dresat, le-a administrat câteva înjurături, după care și-a văzut de drum.
Dacă o lege e prea des încălcată, atunci nu e bună
Mi-am adus aminte de o întâmplare tragică petrecută în urmă cu mai mulți ani în satul copilăriei mele, un cătun de sub Piatra Craiului unde au mai rămas doar câțiva bătrâni. Era într-o iarnă, când întunericul se lasă devreme. Maria lui Aron se întorcea dintr-un sat vecin pe poteca aproape astupată de zăpadă, când a fost atacată de o haită de câini ciobănești ai unuia Istrate. Dimineața a găsit-o un sătean moartă, cu sângele înghețat în mușcături.
Ciobanul Istrate a dat o declarație la poliție, i s-a deschis dosar penal, dar culpa a fost îngropată. Stăpânul câinilor era unul dintre cei mai avuți gospodari din sat, drept pentru care a scăpat basma curată. Se înțelege de ce.
La sate, oamenii își țin câinii legați doar pe timpul zilei. Odată cu lăsarea întunericului îi lasă liberi, dar nu în curte, ci în toată ograda, pe unde sunt și poteci care leagă un loc de altul și pe care sătenii se întorc deseori pe întuneric de la muncile câmpului sau de la grajdurile cu vite aflate la distanță de casă. Unii dintre câini sunt foarte agresivi, dar stăpânii nu îi țin în lanț.
Deși legislația prevede pedepse pentru cei care nu își țin câinii legați, țăranii își văd de treabă, așa au pomenit, așa or să moară. Legislația în vigoare nu poate aplica pedepse unor milioane de stăpâni de câini de la sate, care le apără gospodăriile de hoți sau, în așezările de munte, și de fiarele sălbatice. Situația e complicată, dar nici demnitarii nu se obosesc să o rezolve.
Dacă o lege e prea des încălcată, nu e bună. Și atunci e nevoie de alta, mai draconică.
O instituție condamnată pentru ucidere din culpă. Dar șeful acesteia?
Au trecut aproape 10 ani de la tragedia din 2 septembrie 2013, când un copil de patru ani, Ionuț Anghel, a fost sfâșiat de o haită de câini în Parcul Tei din Sectorul 2 din București. Cazul a oripilat societatea românească și opinia publică internațională. Ionuț și fratele lui Andrei se aflau în parc împreună cu bunica lor, care i-a pierdut din ochi câteva zeci de minute.
La un moment dat, Andrei, de șase ani, și-a alertat bunica, spunându-i că Ionuț e încolțit de câini. De șapte câini maidanezi (de ce li se spune „comunitari“, dacă atacă și ucid oameni?) care aparțineau unei firme private. Ionuț a fost târât într-o râpă, unde bunica l-a găsit mort. Terenul deținut de SC Tei Rezidențial nu era îngrădit, astfel încât să asigure securitatea celor care mergeau în Parcul Tei, în mod special a copiilor.
Abia după trei ani de anchete și tergiversări ale instanțelor de judecată proprietarul terenului și administrator al firmei, Constantin Ciorăscu, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă. Doar trei ani. Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2 a fost condamnată la plata unei amenzi penale pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni.
Era în atribuția instituției să asigure securitatea Parcului Tei. Întrebarea care se pune este de ce directorul general al ADP Sector 2 de la acea vreme, Cristian Lemnaru, nu a fost și el condamnat la închisoare? Cum să condamni o instituție publică la ucidere din culpă, și nu pe șeful acesteia, cum a fost condamnat C.P. Piedone în cazul tragediei de la Clubul Colectiv?
Cât valorează viața unui copil sfâșiat de câini?
Cristian Lemnaru ar fi trebuit să dea socoteală ca reprezentant legal al unei instituții acuzate oficial de ucidere din culpă. După ce a fost audiat la Parchetul General, sus-numitul a declarat presei că „niciodată nu a avut ADP-ul în grijă acei câini, câinii nu erau ai ADP-ului iar terenul unde s-a întâmplat acea nenorocire nu aparținea domeniului public“. Tocmai aici e problema. Conducerea ADP ar fi trebuit să ia toate măsurile pentru ca haitele de maidanezi să nu poată pătrunde pe domeniul public. Era suficient să-i administreze o amendă firmei în cauză, sau mai multe, și copilul de patru ani ar fi acum în viață. Ar avea 14 ani, un adolescent în ultimul an de gimnaziu.
Pe latura civilă, Curtea de apel București a decis ca Administrația Domeniului Public Sector 2 București, SC Tei Rezidențial SRL București și Constantin Ciorăscu să plătească în solidar familiei lui Ionuț Anghel 2,4 milioane de euro. Atât a valorat viața unui copil de 4 ani sfâșiat de o haită de câini din cauza unor indivizi inconștienți, posedați de mirosul banilor și al funcțiilor călduțe.
Alte tragedii, aceleași metehne
În decembrie 2021, un copil de 6 ani din satul Cotu Văii, județul Constanța, a fost mușcat de o haită de câini fără stăpân. Medicii de la SMURD și de la Serviciul de Ambulanță Constanța au încercat să îl salveze, dar copilul a murit.
Tatăl băiatului, imediat după tragedie: „A mers până la baie, în curte, soția, când a auzit câinii, i-a zis băiatului mare să meargă să vadă și a venit să zică că mergi repede că îl trage pe Marius în stradă, era plin de sânge, trăgeau de el, intraseră în curte, din curte l-au luat, erau mai mulți“.
Primarul comunei, Gheorghe Moldovan, a declarat senin: „Acești câini sunt câini îngrijiți, ceea ce indică faptul că cineva se ocupă de ei. Noi am avut mai multe acțiuni de sterilizare. Am castrat cu o echipă de medici din Germania foarte mulți câini, au adoptat și mulți săteni“. Așa o fi. Dar au rămas suficienți cât să omoare un copil de 6 ani. În plus, sunt cazuri în care sterilizarea sau castrarea unui câine nu îl face obligatoriu mai puțin agresiv. Soluția este conștientizarea, prin biciul legii, a celor care îi adoptă, asta pe de o parte, iar pe de alta stoparea furtului din fondurile europene și guvernamentale destinate amenajării de adăposturi pentru câinii fără stăpân.
În cazul tragediei de la Capu Văii, polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Câți ani va dura procesul și cine va plăti cu închisoarea? Probabil că și pentru această tragedie, ca și în cazul lui Ionuț Anghel, primăria va primi o amendă penală pentru ucidere din culpă, plătită din banii contribuabililor, iar primarul va scăpa basma curată.
În luna ianuarie, anul trecut, un copil de 6 ani din Conțești, Dâmbovița, a fost sfâșiat în curtea casei de patru câini ai familiei, dintre care doi din rasa Ciobănesc caucazian, foarte periculoși, care trebuie declarați la poliție. Copilul nu a mai putut fi salvat. Potrivit ProTV (24 ianuarie 2022), familia avea 18 câini, ca să-i păzească de hoți. Pe patru dintre ei îi ținea dezlegați. Potrivit aceleiași surse, vecinii au povestit că au mai văzut câinii lăsați liberi pe stradă. Părinții copilului riscă să fie judecați pentru ucidere din culpă.
Adăposturile pentru maidanezi, o afacere de milioane
Zeci de mii de câini fără stăpân încă umblă liberi pe străzi, unii sunt eutanasiați (ce termen „academic!“) în adăposturile amenajate, dacă în 14 zile nu-i revendică sau nu-i adoptă nimeni. Hingherii primesc 200 de lei pentru fiecare câine pe care îl prind cu lațul. Alții sunt otrăviți, mai ales la sate, după care li se jupoaie pielea, care e de bună calitate pentru produsele de marochinărie. Au fost și cazuri de șarlatani care au vândut în locul mielului de Paște carne de câine. Din această cauză, țăranii care vând miei nu le mai jupoaie blana de pe urechi.
Dar cea mai bună afacere rămâne administrarea adăposturilor pentru câinii fără stăpân. Milioane de euro din fonduri europene și alte milioane de lei din bani publici sunt sifonate de primării și ONG-uri. Cine controlează de câtă hrană are nevoie un câine zilnic și cât primește? Oameni de-ai casei, desigur.
În august anul trecut, deputaţii USR Adrian Giurgiu şi Beniamin Todosiu au depus un proiect de lege la Senat care elimină posibilitatea eutanasierii câinilor care nu sunt adoptaţi la 14 zile după ce ajung în adăposturi.
Închei spunând că problema nu e la câinii fără stăpân, nu au nici o vină că latră sau mușcă, ci la demnitarii inconștienți cărora nu le pasă de tragediile în care copii de câțiva ani sunt sfâșiați la locurile de joacă.
Autor: George Arun