În prezent, încălzirea globală reprezintă o problemă majoră, planeta noastră fiind afectată, în mod clar, de schimbările climatice care au loc an de an, ca urmare a poluării masive.
Acest fenomen s-a intensificat în ultimele decenii și, în urma lui, au fost provocate dezechilibre care au afectat ecosistemele. De-a lungul ultimilor ani, experții de mediu au tras semnale de alarmă, avertizând că omenirea se îndreaptă spre o „catastrofă climatică” și trebuie găsite soluții pentru combaterea și diminuarea încălzirii globale, dar și pentru prelungirea duratei de viață pe Terra. În cele ce urmează, vei afla ce înseamnă încălzirea globală, care sunt cauzele acesteia, dar și ce impact are asupra sănătății oamenilor și a întregii planete.
Cuprins
1. Încălzirea globală - ce este încălzirea globală și din ce perioadă a început să își facă simțită prezența?
Încălzirea globală reprezintă creșterea continuă a temperaturii pe Terra. Potrivit unor studii efectuate în ultimii zeci de ani, temperatura medie măsurată la suprafața planetei a înregistrat o creștere de aproximativ 0,75 grade Celsius. În opinia oamenilor de știință, încălzirea globală este rezultatul activității umane. În urma industrializării, în aer se eliberează dioxid de carbon în cantități mari, ceea ce contribuie decisiv la încălzirea globală.
Acest fenomen e a luat naștere în urmă cu mai bine de două secole, în perioada preindustrializării, dar în ultimii 50 de ani a luat o amploare mai mare, iar după anii 2010 s-a înregistrat cel mai călduros deceniu, înregistrându-se o depășire a temperaturii medii de 1,1 grade Celsius față de media cunoscută.
Dată fiind creșterea alarmantă a fenomenului, pentru combaterea încălzirii globale s-a discutat despre efectele ei, în cadrul mai multor conferințe, și s-au adoptat o serie de tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
2. Care sunt cauzele încălzirii globale?
Încă din perioada preindustrializării, omenirea începuse să facă pași mici spre schimbarea climatică, însă fără să realizeze, cel puțin la momentul respectiv, acest lucru. Odată ce s-a pus accent mai mult pe industrializare, iar fabricile și uzinele au început să producă din ce în ce mai mult, oamenii au început să sesizeze schimbări în mediul înconjurător. De pildă, fumul produs de fabrici, care era dispersat în aer, a început să ridice semne de îngrijorare în rândul specialiștilor, în deceniile trecute, iar aceștia au început să gândească soluții pentru filtrarea poluanților.
Încă de atunci, experții au început să analizeze îndeaproape și un alt fenomen care a apărut, în urma poluanților din aer, și anume ploile acide sau ceața deasă care i-a speriat pe oameni. Ploile acide erau, de fapt, un rezultat al poluării norilor din atmosferă cu diferite substanțe degajate în aer. Pe de altă parte, smogul, care era perceput de oameni sub formă de ceață deasă, de exemplu, a creat o panică generală în perioada industrializării. Smogul este, chiar și în prezent, o formă de poluare care afectează negativ viața pe pământ, cu predilecție în metropole și în orașe mari, fiind cauzat de aglomerația foarte mare de autovehicule.
Pe de altă parte, există și o serie de alte cauze ale încălzirii globale. De exemplu, expansiunea fermelor de animale. În acest caz, efectul este cauzat de reziduurile animale produse ca urmare a digerării mâncării și care, prin descompunere, produc unul dintre gazele cu cel mai mare procent de poluare, și anume metanul.
Una dintre cauzele încălzirii globale, asociată cu agricultura, este folosirea în masă a unor tipuri de îngrășăminte neecologice care generează protoxid de azot. Însă principalii factori sunt arderea combustibililor fosili, precum cărbuni, gaze și petrol, în scopul producției de energie electrică, în industrie sau în transporturi. Principala sursă de poluare care generează încălzirea climei este emisia de dioxid de carbon care, la rândul ei, distruge stratul de ozon al atmosferei.
Tot ca urmare a industrializării accentuate, a crescut cererea foarte mare de materii prime, precum lemnul, lucru care a determinat despăduriri masive la nivel mondial. Micșorarea zonelor împădurite este accelerată de transformarea suprafețelor verzi în terenuri agricole.
3.Efectele și consecințele încălzirii globale asupra sănătății oamenilor și planetei
Consecințele încălzirii globale au efect direct asupra mediului, a vieții oamenilor, a florei și faunei de pe Terra. Printre efectele încălzirii globale se pot aminti riscurile pentru sănătatea oamenilor, degradarea calității vieții, modificarea temperaturilor și a climatului, topirea ghețarilor, dezechilibre create în flora și fauna terestră.
Activitățile poluante precum arderea combustibililor fosili, precum și eliberarea în aer de cantități mari de metan au dus la formarea efectului de seră, fenomenul natural prin care o parte semnificativă din radiația terestră este reținută în atmosferă, declanșând încălzirea globală.
Încălzirea globală are efecte și asupra atmosferei, resimțite prin creșterea amplitudinii furtunilor, a precipitațiilor și vaporizației în general. Alte efecte ale încălzirii globale cauzate prin dezechilibrul circuitului apei în natură determină amplificarea eroziunii, iar în alte zone deșertificarea. De asemenea, ridicarea temperaturii în sol poate duce la uscarea excesivă a acestuia, dar și la incendiile de pădure întâlnite tot mai frecvent în ultimul deceniu.
Alte consecințe directe sunt diminuarea prin topire și prăbușire a marginilor calotelor polare și topirea iceberg-urilor. Încălzirea globală a cauzat în aceste zone o creștere a mediei temperaturii cu aproximativ 2,5 grade Celsius față de 0,7 grade Celsius (media terestră). Acest lucru a dus la subțierea grosimii medii a calotei glaciare cu 40% față de sfârșitul secolului al XX-lea. Aceste date conferă o situație alarmantă bazată pe accelerarea topirii banchizei arctice și scăderea constantă a suprafeței sale. Totodată, fenomenele de topire a ghețurilor sunt cauzate și de schimbarea direcției curenților dominanți de aer și a deteriorării stratului de ozon.
Indiferent că se aduc în discuție consecințe economice, din agricultură, din zona industrială și transporturi, se poate afirma că sunt semnalate și efecte importante legate de sănătate. De pildă, mărirea concentrațiilor de ozon din troposferă are implicații directe asupra astmului bronșic. De asemenea, smogul, calitatea aerului respirabil, canicula sau frigul excesiv din anumite zone sunt factori care afectează populația și care, nu în ultimul rând, pot genera situații de migrare a populației, atunci când aceste efecte sunt preponderente și de lungă durată.
4. Ce soluții există pentru combaterea încălzirii globale?
Pentru combaterea acestor consecințe ale încălzirii globale, este necesară evaluarea atentă a evoluției climei și climatului din viitorul apropiat, dar și un feedback prompt și continuu privind efectul măsurilor propuse în acest scop.
În deceniile anterioare soluțiile pentru încălzirea globală erau prezentate doar ca reducerea emisiilor poluante în diferite procente, raportate la emisiile din trecut. În 2020, Uniunea Europeană a adoptat Legea Climei care are ca obiect principal transformarea continentului european într-un teritoriu neutru în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, toate statele membre ale UE trebuie să ajungă în maximum 30 de ani la neutralitate climatică. Desigur, acest aspect aduce impuneri și schimbări majore în toate domeniile care au tangență directă cu încălzirea globală. De pildă, în domeniile energiei, transporturilor, agriculturii, industriile grele e necesară dezvoltarea unor de tehnologii noi prietenoase cu mediul înconjurător.
Printre măsurile eficiente se numără și economia de energie. Pe lângă reducerea consumului energetic se impune adoptarea unor tehnologii moderne în industrie și eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului și a biodieselului drept combustibili regenerabili.
Pentru diminuarea încălzirii globale este recomandată utilizarea de energii alternative, precum cele eoliană, solară și hidraulică. De asemenea, s-au reluat discuțiile asupra viabilității energiei nucleare.
Previziunile elaborate privind încălzirea globală raportate la consecințe și măsuri au parcurs diferite scenarii referitoare atât la creșterea economică, cât și la creșterea emisiilor de gaze de seră și s-a ajuns la concluzia că temperatura globală poate crește cu 1,1 – 6,4 grade Celsius până la finalul secolului al XXI-lea. Totuși, modelele previzionate care au fost puse în discuție au și un grad de incertitudine cauzat de capacitatea limitată a tehnologiei de previzionare și de evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră care nu poate fi măsurată cu exactitate.
Începând cu anul 2013, România a adoptat o strategie națională privind încălzirea globală și schimbările climatice și a implementat o serie de măsuri cu referire directă la producerea energiei, transporturi, procese industriale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), agricultură, silvicultură și dezvoltare urbană. Astfel, în anul 2020, a fost atins obiectivul asigurării a 24% din totalul energiei electrice din surse regenerabile. În acest sens, România a produs:
- 12% energie eoliană;
- 27% hidroenergie;
- 3,4% energie solară.
Legea europeană a climei adoptată în 2021 în Europa va implica, în următorii ani, schimbări semnificative pentru îndeplinirea noilor condiții. De asemenea, au fost întărite obligațiile agenților economici care au legătură directă cu poluarea aerului prin emisii GES.
Pentru diminuarea și combaterea încălzirii globale, toți factorii de decizie trebuie să identifice acțiuni prioritare privind tranziția către o societate cu emisii foarte mici de carbon. În ultimii ani, în acest domeniu s-au implicat mai multe organizații non-profit care caută soluții pentru integrarea unui stil de viață prietenos cu mediul înconjurător. În multe dintre campaniile pentru mediu se pune accent pe adoptarea unei vieți sustenabile care să protejeze natura și să ajute la prelungirea vieții umane. Doar reducerea riscului climatic și respectarea deciziilor convenite privind combaterea încălzirii globale pot aduce un impact benefic asupra schimbărilor climatice, asupra calității vieții și asupra valorii de zero net la emisii până în anul 2050.