Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a chemat de urgenţă în ţară, pentru consultări, pe ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu.
Ministerul susţine că, ”potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat.”
Practic, astfel îşi exprimă MAE diplomatic supărarea faţă de veto-ul Austriei care ne ţine afară din Schengen.
Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim, adaugă MAE.
Decizia vine după ce ieri Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadoarei Austria la Bucureşti, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, „care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.
Ce a făcut Hurezeanu pentru Schengen
Amintim că zilele trecute ambasadorul Hurezeanu a anunţat că a transmis o scrisoare președintelui austriac Alexander Van der Bellen, despre care spune că e „un strigăt de ajutor, care nu trebuie înțeles ca o reclamație sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări față de riscul unei rupturi a apreciatei tradiții austriece în diplomație și comunicare, care periclitează coexistența noastră constructivă de până acum”.
„În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră țară, mă simt obligat să vă transmit consternarea și îngrijorarea care mă cuprind față de încercările derutante de a crea, în spațiul public, impresia existenței unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen și creșterea presiunii migrației ilegale în Republica Austria, dar și față de posibilele consecințe politice și sociale ale menținerii acestei schimbări de atitudine. (…)
Susținerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relației noastre bilaterale, cu atât mai surprinzătoare a fost vestea care ne-a parvenit în urmă cu câteva zile din presă că această susținere va fi retrasă.
În aceste împrejurări mă cuprinde un puternic sentiment de îngrijorare că realizările parteneriatului nostru bilateral, pe care le-am întărit și extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice. (...)
Extinderea spațiului Schengen prin aderarea țării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârșit recunoscut și în mod formal”, arăta Hurezeanu în lunga scrisoare adresată președintelui austriac.
Austria ne-a lăsat pe afară
Joi, România și Bulgaria nu au primit votul în Consiliul JAI pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.
Unul a fost al Austriei, care a refuzat în ciuda tuturor datelor și argumentelor oficiale de la nivelul UE să susțină România, pe motiv că nu are suficient de protejate frontierele, ceea ce ar oferi cale liberă migranților ilegali.
În ce privește Olanda, aceasta a ținut să menționeze că susține aderarea României, însă nu și pe a Bulgariei. Dar, cum votul s-a dat la pachet, Olanda a respins de la aderare Bulgaria și România.