Dr. Mihai Grecu, şeful UPU SMURD Timiş, afirmă că există un deficit de medici de urgenţă la Spitalul Judeţean Timişoara, în proporţie de 30-35%.
Situaţia lipsei medicilor de urgenţă este una cronică în sistem, iar unul dintre factorii determinanţi este epuizarea fizică şi psihică, pe care o presupune această meserie.
Conform estimărilor preşedintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, necesarul de urgentişti se situează între 300 şi 500 doar pentru spitale, fără a lua în calcul serviciile de ambulanţă.
"Nu salariul este cel mai important factor"
„Avem un deficit măcar de 30-35% de medici în unitatea de primiri urgenţe. Ultimul referat pe care l-am făcut în legătură cu nevoia de personal avea în vedere încă cel puţin 3 medici şi 6 asistenţi, pentru că nu discutăm doar despre partea de medici, ci şi despre partea de asistenţi medicali care fac împreună cu medicii o echipă", spune dr Grecu despre situaţia de la Timişoara.
Însă problema este una cronică, nu ţine de salariu, iar burnout-ul este foarte frecvent.
Iată cum explică medicul UPU:
- Situaţia nu s-a ajuns aşa acum. Trenează de mai mult timp şi practic, din când în când, se acutizează.
- Medicina de urgenţă e o specialitate grea, în care se intră poate cu mirajul cazurilor grave
- Există multe lucruri atractive în medicina de urgenţă, doar că atunci când începi să lucrezi efectiv şi vezi că practic partea asta spectaculoasă care îţi oferă satisfacţii este undeva la 30% din activitatea pe care tu o faci, iar restul este o activitate de rutină, care te macină, (...) asta demoralizează
- Există o rată de abandon în specialitate, dintre tinerii colegi medici rezidenţi care iau specialitatea, o bună parte renunţă sau îşi schimbă specialitatea, pentru că nu fac faţă unei astfel de presiuni
- Nu cred că motivaţia este cea financiară, nu întru totul
- Un medic de medicină de urgenţă întotdeauna e legat de o structură spitalicească unde să-şi desfăşoare activitatea, nu are posibilitatea ca alţi colegi din specialităţi să aibă şi cabinet, să lucreze şi în privat, şi în spital, noi toate pe care le facem le facem în legătură cu spitalul.
- Problema e în travaliul pe care îl depui şi care, la un moment dat, te face să clachezi
- Fenomenul de burnout în medicina de urgenţă, epuizarea profesională e semnificativ mai mare decât în alte specialităţi.
- Pentru că suntem puţini care lucrăm şi practic efortul se distribuie pe un număr mai mic de oameni, încărcarea pe fiecare om este foarte mare.
- Nu poţi nici să transformi medici de familie în medici de urgenţă, pentru că e de lucrat cu cazuri critice, de interpretat investigaţii, de administrat medicaţii şi făcute manopere pe care nu le poţi regăsi într-un alt sistem de pregătire
- Este un efort de lungă durată, pe care trebuie să-l înţeleagă cu toţii, şi colegii mai tineri care intră în specialitate, şi cei mai cu experienţă care lucrează deja.
- Ar mai fi partea de plecat în afară. În ciuda sporului de UPU, salariile sunt totuşi undeva la jumătate, dacă este să compari cu un salariu de oriunde din UE
- A scăzut fără îndoială numărul de colegi care au abandonat lucrul în ţară, dar şi ăsta continuă să fie un aspect care ne văduveşte de un procent oarecare de medici
Distribuţia pe ţară
Distribuţia medicilor de urgenţă în ţară, conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România, arată că Bucureştiul, Timişul, Iaşiul, Clujul sunt în fruntea clasamentului.
Există însă judeţe care numără doar câţiva medici de urgenţă, printre care Buzău, Călăraşi, Ialomiţa şi Ilfovul.
Tabelul cu datele poate fi consultat AICI.
Prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor, spune că în acest domeniu situaţia nu este chiar atât de gravă faţă de altele.
„La ora actuală, avem 1.112 medici de urgenţă, dar pe lângă ei mai avem medici de familie care au trecut printr-un modul de competenţă care le dă posibilitatea să facă asistenţă pe salvare, este un modul de asistenţă prespitalicească, şi, de asemenea, mai avem medici de familie care au încă un modul în plus numit modul de asistenţă spitalicească", spune şefa Colegiului Medicilor.
Însă peste 50% dintre medicii de urgenţă sunt concentraţi în zonele universitare şi sunt judeţe cu un număr redus de medici.
Ar fi necesari cel puţin 300 de urgentişti doar pentru UPU şi în compartimentele de primiri urgenţe din spitale.
Centrele de permanenţă ar fi o bună soluţie
UPU sunt supraaglomerate. În acest sens, e nevoie de stabilirea unui parcurs clar al pacienţilor în sistem.
Centrele de permanenţă ar fi o bună soluţie, spune medicul, pentru că ar putea prelua o mare parte din pacienţii care ajung la urgenţă, deşi nu acolo trebuie să găsească rezolvare pentru problemele lor de sănătate, dacă acestea nu sunt majore.
„Până să ajungem la educaţie, mai întâi sunt necesare nişte reguli, aici este rolul Ministerului Sănătăţii, cumva trebuie să existe o trasabilitate foarte clară şi cumva asistenţa medicală primară trebuie întărită, pentru că de aici pleacă totul de fapt, din faptul că medicii de familie nu sunt bine valorizaţi, nu au echipamente, cabinete bine dotate şi o altă problemă este sistemul de medicină de ambulatoriu, unde medicul de ambulator, chiar dacă este foarte bun, el are un plafon de investigaţii.
Salarizarea este destul de bună, cred că principala problemă este gradul de încărcare a acestor medici, suprasoliciarea lor, cred că o soluţie de care s-a tot vorbit este crearea centrelor de permanenţă. Care să funcţioneze practic în paralel, pot să fie într-o clădire vecină, urgenţele minore pot fi rezolvate în aceste centre de permanenţă”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România.