- Cătălin Drulă: Există o directivă europeană care interzice ca-ntr-o licitație să stabilești criterii cu dedicație prin care să elimini concurența.
- Klaus Iohannis: Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim.
- Cu banii pentru 600 de BMW-uri puteau fi achiziționate 1.200 de SUV-uri Duster sau 835 de automobile Ford Puma, ambele modele asamblate la fabrici din România.
- Manualul polițistului britanic: Ori de câte ori este posibil, încercarea de a preveni o urmărire cu automobilul trebuie să fie un aspect principal.
- Caietul de sarcini pentru licitație a fost făcut în așa fel încât să nu se poată califica decât un singur model de maşină.
Guvernul României va plăti, din bani publici, 20 de milioane de euro pentru ca Poliția Rutieră să achiziționeze 600 de automobile BMW, model 320ix.
Deși reprezentanții Ministerului de Interne au anunțat că suma vine din fonduri nerambursabile, sugerând că nu sunt de la bugetul de stat, banii respectivi sunt tot ai contribuabililor români sau europeni, fiind folosiți într-o afacere “de corupție”, cum a declarat pentru spotmedia.ro Cătălin Drulă, președintele USR, fost ministru al Transporturilor.
G4Media.ro a fost publicația care a relatat pentru prima dată despre contract.
“Acesta e un caz care trebuie anchetat. În opinia mea, e clar vorba de corupție. Există o directivă europeană care interzice ca într-o licitație să stabilești criterii cu dedicație prin care să elimini concurența”, a declarat Cătălin Drulă pentru Spotmedia.ro.
Klaus Iohannis și Michael Schmidt, o relație oficială
Flancat de steagurile Uniunii Europene, României și NATO, Klaus Iohannis a ținut un discurs, în data de 27 septembrie, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate a Direcției Naționale Anticorupție.
“Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituții, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali”, a spus președintele României de la tribună.
“În acest efort comun, acțiunea instituției dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului și pentru prevenirea și înlăturarea conduitelor care riscă să-i încetinească sau chiar să-i blocheze dezvoltarea”, a mai adăugat Klaus Iohannis.
Între președintele României și Michael Schmidt, CEO Automobile Bavaria, dealer BMW, e o legătură care a ridicat o serie de suspiciuni cu privire la acordarea preferențială a contractului de 20 de milioane de euro.
“În vara anului 2012, Michael Schmidt, președintele MHS Holding și al Fundației M&V Schmidt, alături de Peter Maffay, fondatorul Fundației Tabaluga, au inițiat proiectul <Săptămâna Haferland>, un festival menit să promoveze cultura și tradițiile săsești. Intenția lor este însă de a promova atât cultura săsească, cât și turismul în zona cuprinsă între Rupea și Sighișoara, denumită <Țara Ovăzului> sau Haferland”, se arată pe site-ul evenimentului.
În secțiunea sponsori ai Haferland, la ediția din 2022, apar stema României și anunțul: “Eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României”.
În continuare, printre susținătorii Haferland apar și alte instituții publice, dar și Automobile Bavaria alături de alte firme.
După cum se poate observa, între Klaus Iohannis și dealerul BMW există cel puțin și o relație formală, nu numai una informală. Cu atât mai mult, atribuirea contractului a generat curiozitate și multe întrebări din partea publicului.
Și Poliția din Cehia a cumpărat 70 de BMW-uri, noi luăm 600
Chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române, a anunțat că ”pe toată durata derulării procedurii de achiziție, Poliția Română a beneficiat de verificarea observatorilor Agenției Naționale de Achiziții Publice, care, la finalizarea evaluării, au emis avizul conform necondiționat final - fără de care nu era posibilă semnarea Acordului-Cadru”.
De câteva zile, reprezentanți ai unor sindicate din poliție, conducători ai instituției, dar și oficiali din Ministerul de Interne fac o adevărată campanie pentru a susține contractul și a transmite opiniei publice că polițiștii au nevoie de BMW-uri pentru a prinde infractorii.
“Vă prezint un exemplu edificator, achiziția în acest an a colegilor polițiști din Cehia, țară care produce autoturisme… Au contractat pentru creșterea gradului de siguranță rutieră peste 70 de autoturisme marca BMW”, a spus chestorul Benone Matei.
Problema e că Poliția Rutieră din România a achiziționat 600 de automobile și nu 70, iar Cehia nu e o țară scutită de corupție.
Un Duster nou, la preț de catalog, costă 16.000 de euro, iar un Ford Puma - 23.000 de euro.
Cu banii pentru 600 de BMW-uri, puteau fi achiziționate 1.200 de SUV-uri Duster sau 835 de automobile Ford Puma. Am dat exemplele de mai sus pentru că ambele tipuri de mașini sunt produse în țară, în fabrici în care lucrează muncitori români.
Prețurile de catalog s-ar fi redus substanțial la achiziția unei flote de 1.000 de mașini, iar mentenanța, asigurările și reparațiile ar fi fost incomparabil mai ieftine.
Un argument al lobby-ului făcut de poliție pentru achiziționarea BMW-urilor a fost că au nevoie de automobile puternice pentru a-i prinde pe vitezomanii din trafic sau pe infractorii care se deplasează cu mașini scumpe și performante.
Dar în niciun manual de instruire a polițistului din statele occidentale nu se indică echipajului dintr-o mașină să pornească în urmărire cu viteză mare încât viața ofițerilor să fie pusă în pericol.
“Activitatea de urmărire a unui automobil în trafic și utilizarea tacticilor de urmărire sunt de natură să pună membrii publicului și ofițerii de poliție într-un grad de risc semnificativ. Ori de câte ori este posibil, încercarea de a preveni o urmărire cu automobilul trebuie să fie un aspect primordial”, se arată în manualul Colegiului de Poliție din Marea Britanie.
“Ofițerii autorizați în urmărire și administratorii de incidente trebuie să acorde atenție cuvenită scopului și justificării acțiunilor și deciziilor unei urmăriri. Considerentul cheie este să ne întrebăm dacă această urmărire e necesară, echilibrată cu amenințarea, riscul și prejudiciul pentru care conducătorul subiect e (sau urmează să fie) urmărit?”, se mai subliniază în document.
“Dacă se ia decizia de a se angaja într-o urmărire deoarece e în interesul public să protejeze viața, să prevină sau să detecteze infracțiunile sau să rețină un infractor, atunci aceasta trebuie să fie condusă cu proporționalitate și ținând seama de circumstanțe”, se specifică în manualul citat.
După cum se observă mai sus, urmărirea unei mașini cu viteză în trafic e ultima soluție și cea mai periculoasă pentru polițiști și pentru oamenii din jur, iar la ea se apelează în ultimă instanță.
Argumentul mașinilor puternice care prind singure infractorii e demontat de regulamentele și antrenamentele celor care fac această muncă.
Cum se face un caiet de sarcini cu dedicație
Dar contractul de achiziție, în valoare de 20 de milioane de euro, are și o altă hibă. Caietul de sarcini a fost făcut în așa fel încât să nu se poată califica decât un singur model de automobil.
Cătălin Drulă, președintele USR, a spus că afacerea BMW-uri pentru Poliție e suspectă de corupție, iar caietul de sarcini a fost aranjat - Foto: Facebook / Cătălin Drulă
Aceasta e o practică frecvent răspândită în organizarea licitațiilor, fiind o formă gravă de corupție.
“Să zicem că vrei să cumperi 600 de BMW-uri 320ix de la prietenul președintelui. Ai putea să ceri o berlină, relativ puternică, minimum 175 cai putere, pe benzină, cu cutie automată, tracțiune integrală, accelerație de la 0-100km/h în cel mult 8 secunde.
Ai putea…”, a scris Cătălin Drulă, președintele USR, pe pagina sa de Facebook.
“Dar ce faci dacă vine un ofertant cu o Skoda Octavia 2.0 TSI DSG 4X4 care se potrivește la toate, dar costă numai 28.000 de euro pe când BMW-ul e 38.600 de euro?”, se întreabă fostul ministru al Transporturilor.
“Cum ce faci? Treci în caietul de sarcini înălțimea maximă de 1.450 milimetri și Octavia nu se califică pentru că are 1.469 milimetri. Bonus, elimini și Volkswagenul Passat care are 1.456 milimetri”, răspunde tot el.
“Dar cum scapi de Audi A4 40 TFSI Quattro, care costă tot 38.600 euro și se potrivește la toate cerințele sau le și depășește?”, se mai întreabă politicianul.
“Cutie de viteze automată cu minimum 8+1 trepte de viteză. Ce să vezi? Pe A4 e S-tronic cu 7+1 trepte de viteză. O diferența irelevantă în practică și mai ales în practica poliției”, adaugă Drulă.
“Faci o căutare și vezi că se mai potrivesc niște modele care te-ar putea amenința. Mercedes C 200 4-MATIC. Ăsta e periculos. Are tot ce are și BMW-ul, ba chiar și cutie cu 9+1 trepte (9G-TRONIC). Prețul e competitiv, 41.000€, deci riști dacă nu-l elimini. Soluția? Treci în caietul de sarcini motor de minimum 1,9 litri capacitate. Mercedesul are doar 1,5 litri, deși scoate 224 de cai-putere… Afară și cu C200!”, a scris președintele USR.
Enumerarea de mai sus arată și ea că achiziția celor 600 de BMV-uri a născut multe suspiciuni, implicând oficiali din Poliție, din Ministerul de Interne și ajungând până la Palatul Cotroceni.
În Japonia, acolo unde președintele PSD Marcel Ciolacu și premierul Nicolae Ciucă participă la funeraliile fostului premier Shinzo Abe, ucis într-un atentat, o dezbatere a polarizat întreaga societate.
56% dintre japonezi nu sunt de acord să se plătească în jur de 12 milioane de dolari, bani publici, pentru organizarea de funeralii naționale, așa cum a decis Guvernul, considerând că Abe, atunci când a fost omorât, nu mai deținea nicio funcție publică.