Ministrul Educației vrea să reinventeze sistemul de admitere în colegii, unul dintre puținele aspecte funcționale ale educației, doar că rezultatul este doar un mutant de favorizare a corupției, inechității, șmechereală și chin inutil pentru copii și părinții lor.
După ce prima formulă de admitere în colegiile naționale, cu autonomie totală a acestora în privința admiterii și gândită ca sistem paralel evaluării naționale, a întâmpinat o rezistență serioasă cvasigenerală (în afara de beneficiarii ei reali, angajații colegiilor, nu a susținut-o chiar nimeni), dl ministru a moșit împreună cu sindicatele un nou sistem.
Acceptul sindicatelor din educație face modificarea din start dubioasă. Ele reprezintă cele mai antireformiste structuri, mustesc de interese contrare elevului, sunt conduse de ani și ani de aceiași baroni. Aceste sindicate sunt una dintre cauzele importante ale ruinării educației.
Cum proiectul legii educației prevede majorări salariale consistente, probabil iluziorii și menite exclusiv obținerii susținerii, nu e greu de înțeles mecanismul acordului obținut de dl ministru.
Pe fond, noul sistem reprezintă o formă caricaturală de tip „abibas”a prevederii din forma inițială a Legii Educației Naționale (LEN) 1/2011.
Ce sistem prevedea ea pentru admiterea în liceu:
„Admiterea în învățământul liceal sau în învățământul profesional se realizează după următoarea procedură:
a) în cazul în care numărul de candidați nu depășește numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se vă realiza pe baza portofoliului educațional al elevului;
b) în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se face luând în calcul în proporție de 70% portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu, precum și media la probele de la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și în proporție de 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ.”
Era așadar un sistem de departajare gândit pentru orice liceu unde cererea depășea oferta, fără repartizare computerizată care în urmă cu 11 ani nici nu cred că era încă posibilă.
Deci evaluarea națională (EN) o dădeau toți elevii, iar unde se impunea departajare, indiferent că era colegiu de fițe sau pur și simplu un liceu bun (cel mai adesea mai bun decât gardurile vopsite ale colegiilor) accentul cădea pe evoluția vreme de 4 ani a copilului și pe rezultatul la EN standardizată care reprezentau 70% din nota finală. Nota de la examenul de admitere era doar 30%.
Și sistemul era fezabil pentru că LEN introducea o nouă filosofie, complet ratată la aplicare, inclusiv din cauza sindicatelor, care ar fi făcut portofoliul elevului relevant.
Ce face dl ministru Cîmpeanu, prins între interesele colegiilor și consemnul prezidențial de a obține consens social?
Inițial admiterea în colegii ar fi trebuit să fie înaintea evaluării naționale, așa că elevii admiși nu mai dădeau și EN. Cu binecuvântarea sindicatelor, ministrul revine la obligativitatea EN pentru toți și mută admiterea după, la o săptămână distanță.
Deci cronologia ar urma să fie: evaluarea națională, admitere, repartizare computerizată pe baza notelor de la evaluare.
Cronologia seamănă cu cea din LEN, însă nu mai are nicio logică, pentru că notele celor două evaluări, una națională, una a colegiului, nu se mai combină pentru rezultatul final. Cine nu dă admitere sau o pică va fi repatizat computerizat, ulterior admiterilor. Cine ia admiterea intră la colegiul respectiv indiferent cât a luat la EN.
Dar sistemul nu e doar ilogic, ci și nefezabil. „Abibas”-ul dlui minsitru spune că un procent, maximum 90%, din locurile în colegii vor fi ocupate în urma admiterii, iar un procentul care rămâne până la total, minimum 10%, vor fi ocupate ca acum, în urma repartizării computerizate care va avea loc după admitere.
Dacă numărul copiilor cu nota 10 la evaluarea națională care doresc să intre la un anumit colegiu depășește numărul locurilor rezervate de colegiul respectiv pentru repartizarea computerizată?
Cine cu 10 e admis și cine cu 10 e respins? Că doar notele din gimnaziu le-ai eliminat. Și de multe ori nici ele nu pot face diferență pentru că adesea media din cei 4 ani e tot 10.
O soluție, ticăloasă, în opinia mea ar fi să nu publici notele de la EN până la examenul de admitere, deci o parte dintre cei care au luat 10 la evaluare, dar nu stiu încă asta, să se duca totuși la admitere.
Ticăloasă pentru că nu e drept să te joci cu nervii copiilor și ai părinților doar pentru ca să-ți iasă ție schemele.
Nimeni nu a reușit să explice până acum coerent de ce sistemul actual al repartizării computerizate e greșit. El face ca niciun elev să nu poată pierde un loc, în funcție de opțiunile proprii, în fața unuia cu notă mai mică, note obținute într-o evaluare standardizată la nivel național.
Este cel mai echitabil sistem de repartizare.
Nu sunt notele de la evaluare suficient de relevante? Se obțin prea ușor note maxime? Da, se poate, dar ministrul ar trebui să le facă relevante, și pe cele de la evaluare, și pe cele din gimnaziu.
De ce de nu o face? Pentru că ar însemna să asume un șoc național care să arate nivelul real prăbușit al școlii. Și de aici un șoc electoral. Ca să faci nota 10 cu adevărat relevantă, ar trebui ca restul notelor să coboare substanțial. Ierarhia ar rămâne aceeași, desigur, dar am ieși din miciuna supraevaluării și am intra în realitatea unui podus ultramajoritar mediocru și slab al școlii românești.
Sistemul contorsionat pe care se tot străduiește să-l facă digerabil dl ministru spune în subtext că educația va rămâne la fel de irelevantă, că masa va rămâne mediocră și slabă, dar subiectele cosmetizate o vor face din pix minunată. Așa cum a fost cu recordurile de anul acesta ale dlui ministru la examenele naționale după anii de pandemie.
Dar se încearcă salvarea elitei, nu neapărat după potențialul intelectual, ci după potențialul părinților de a susține meditații cu profesori de la colegiile dorite, la sume care vor crește, nu mă îndoiesc, pe măsura mizei.
În loc să repare robinetul de la chiuvetă, adică nivelul și compoziția subiectelor de examen, dl ministru demolează baia cu totul și pune în loc una în care apa curge de jos în sus, iar toaleta e în tavan.