Mai multe ziare iraniene ultraconservatoare l-au lăudat sâmbătă pe cel care l-a atacat şi l-a rănit grav pe scriitorul Salman Rushdie, al cărui roman „Versetele satanice” a atras ameninţări cu moartea din partea Iranului încă din 1989.
Nu a existat încă o reacţie oficială în Iran la atacul asupra lui Rushdie, care a fost înjunghiat în gât şi în piept vineri, în timp ce se afla pe scenă la o conferinţă în statul New York.
Cu toate acestea, ziarul extremist Kayhan, al cărui redactor-şef este numit de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a scris: „De o mie de ori bravo ... persoanei curajoase care l-a atacat pe apostatul şi maleficul Salman Rushdie la New York”, adăugând: „Mâna celui care a sfâşiat gâtul duşmanului lui Dumnezeu trebuie sărutată”, potrivit Mediafax.
Titlul ziarului Vatan Emrooz suna astfel „Cuţitul în gâtul lui Salman Rushdie”. Cotidianul Khorasan a titrat: „Satana în drum spre iad".
Condamnat la moarte prin decret religios, cu o recompensă uriașă
Liderul revoluţiei islamice iraniene din 1979, Ayatollah Ruhollah Khomeini, a emis în 1989 o fatwa, sau un edict religios, prin care le cerea musulmanilor din întreaga lume să îl ucidă pe scriitor, după ce cartea sa a fost condamnată ca fiind blasfemiatoare.
O organizaţie religioasă iraniană a oferit o recompensă de 2,7 milioane de dolari pentru oricine ar fi pus în aplicare fatwa lui Khomeini. Aceasta a majorat suma la 3,3 milioane de dolari în 2012.
Această fatwa, în acest caz sentinţă de condamnare la moarte, a avut efecte imediate asupra vieţii lui Rushdie, determinându-l să se ascundă timp de aproape 10 ani şi urmărindu-l pe el şi pe cei din jurul său care au avut legătură cu publicarea cărţii.
În 1998, în încercarea de a restabili relaţiile diplomatice cu Marea Britanie, liderul Mohammad Khatami a declarat că Iranul nu va sprijini sau împiedica nicio tentativă de asasinat împotriva lui Rushdie, dar aproape un deceniu mai târziu, agenţia de ştiri de stat a transmis că edictul este încă în vigoare, amintește Agerpres.
Dar o fatwa nu se referă întotdeauna la violenţă. De exemplu, în 2005, un grup de cercetători musulmani şi lideri religioşi din SUA şi Canada au emis următoarea fatwa: „Toate actele de terorism sunt haram, interzise de islam. Este haram, interzis, să cooperezi sau să te asociezi cu orice act de terorism sau de violenţă". Edictul a continuat spunând că toţi musulmanii au datoria civică şi religioasă de a coopera cu forţele de ordine în efortul lor de a proteja civilii.
Cum ar putea însă decretul lui Khomeini un factor în înjunghierea de vineri, care a avut loc în faţa unui public de 2.500 de persoane? Răspunsul necesită o prezentare a lui Salman Rushdie şi a trecutului său.
Un ateu înverșunat
Rushdie s-a născut în India în iunie 1947 şi a crescut în Bombay (Mumbai), înainte de a se muta în Anglia, unde a urmat o şcoală publică cu internat şi apoi o facultate.
Ani de zile a lucrat ca redactor publicitar, apoi a publicat primul său roman, „Grimus", în 1975. Succesul literar a venit abia atunci când a doua sa carte, „Midnight's Children'' (Copiii de la miezul nopţii), a câştigat în 1981 Booker Prize, cel mai prestigios premiu literar din Marea Britanie.
Vorbind la postul de televiziune american PBS în 2006, el s-a caracterizat ca fiind „un ateu înverşunat". Scriitorul a fost înnobilat cavaler în 2007 de către regina Elisabeta a Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Până în prezent, a scris 14 romane, cel mai recent fiind „Quichotte” din 2019.
Ce sunt „Versetele satanice" şi de ce au fost declarate ofensatoare
„Versetele satanice" sunt cel de-al patrulea roman al lui Rushdie, publicat în 1988. Autorul a descris romanul, scris în limba engleză, ca fiind în primul rând o cronică a experienţei imigranţilor.
Cu toate acestea, musulmanii evlavioşi au criticat caracterizarea făcută în carte lui Mahomed şi altor figuri ale islamului timpuriu. În special, aceasta îl descrie pe profet ca fiind pentru moment slab.
Un musulman din sudul Californiei a declarat atunci pentru The Times: „Cred că este un atac la miracolul Coranului în sine".
Viața lui Rushdie după Versetele satanice. Traducătorii, atacați
Rushdie a fost căsătorit de patru ori, cel mai recent cu americanca de origine indiană Padma Lakshmi, prezentatoarea emisiunii „Top Chef” din SUA, între 2004 şi 2007. El are doi fii - unul cu prima sa soţie, Clarissa Luard, şi altul cu cea de-a treia soţie, Elizabeth West, ambele britanice.
Scriitorul s-a ascuns imediat după ce Khomeini i-a cerut moartea în februarie 1989. Scriitoarea americană Marianne Wiggins, a doua sa soţie, cu care era căsătorit la acel moment, a declarat în acel an unui ziar britanic că s-au mutat de 56 de ori în cinci luni - la fiecare trei zile - şi că au avut întotdeauna o gardă de corp înarmată în urma anunţului de la radioul din Teheran. Khomeini a murit în iunie 1989, la câteva luni după ce a emis edictul referitor la Rushdie, dar fatwa a rămas în vigoare.
În 1993, ayatollahul Ali Khamenei al Iranului a reînnoit public edictul de moarte împotriva autorului. Scriitorul, care încă se ascundea, a apărut la o slujbă de duminică în Cambridge, Anglia, şi a spus congregaţiei că se confruntă cu „o ameninţare teroristă directă". El a promis la vremea respectivă că îşi va înmulţi apariţiile publice.
În iulie 1991, Hitoshi Igarashi, savantul care a tradus „Versetele satanice" în japoneză, a fost găsit înjunghiat mortal în holul unei clădiri din campusul Universităţii Tsukuba, la nord-est de Tokyo. Corpul său avea o rană adâncă de cuţit în gât şi tăieturi pe mâini şi pe faţă, a declarat poliţia.
Cu o săptămână mai devreme, Ettore Capriolo, cel care a tradus „Versetele satanice" în italiană, a fost atacat în apartamentul său din Milano, fiind rănit cu cuţitul pe gât, pe piept şi pe mâini. Capriolo a supravieţuit atacului. Atacatorul a încercat, fără succes, să-l determine pe Capriolo să dezvăluie adresa lui Rushdie.
În octombrie 1993, editorul norvegian al romanului, William Nygaard, a fost împuşcat de trei ori şi lăsat să moară în faţa casei sale din Oslo. A petrecut luni întregi într-un spital, în recuperare. Abia în 2018 autorităţile au depus acuzaţii şi au declarat că împuşcăturile au legătură cu „Versetele satanice".
Cum s-a produs atacul și cine e suspectul
Rushdie şi moderatorul conferinţei, Henry Reese, urmau să discute vineri despre „Statele Unite ca azil pentru scriitori şi alţi artişti în exil şi ca un cămin pentru libertatea de exprimare creativă", potrivit site-ului instituţiei Chautauqua, cunoscută pentru seriile sale de conferinţe de vară.
Printre alte persoane programate pentru următoarele conferinţe se numără dansatoarea de balet Misty Copeland, comentatorul politic şi colaborator al L.A. Times Jonah Goldberg şi jurnalista Maria Ressa.
Un bărbat îmbrăcat în negru şi purtând o mască neagră s-a năpustit pe scena conferinţei de la Chautauqua Institution şi a părut să-l lovească sau să-l înjunghie pe Rushdie de 10-15 ori înainte ca bărbatul de 75 de ani să cadă sau să fie împins la podea. Bărbatul a fost arestat imediat de un poliţist de stat care se afla la faţa locului.
Autorităţile din New York l-au identificat pe suspect ca fiind Hadi Matar, în vârstă de 24 de ani, din Fairview, New Jersey, potrivit Daily Beast. Motivul atacului nu este cunoscut. Matar nu a fost inculpat, dar este acuzat că l-a înjunghiat pe Rushdie în abdomen şi în gât. Un medic care asista la conferinţă a acordat ajutor imediat înainte de sosirea paramedicilor, au declarat forţele de ordine, potrivit ABC News.
Cele mai noi informații despre starea de sănătate a lui Salman Rushdie