O propunere legislativă care crește pedepsele pentru toate operațiunile cu droguri, inclusiv pentru deținerea în vederea consumului, a trecut aproape în unanimitate prin Camera Deputaților, la inițiativa unor liberali, atrage atenția Florina Presadă, fost senator USR.
Ea spune că pedepsele cresc nejustificat și că nu vor opri nici traficul, nici consumul, însă vor băga o mulțime de oameni la închisoare, în condițiile în care în lumea civilizată consumul de canabis, de exemplu, este dezincriminat, nu se mai merge la închisoare pentru așa ceva, iar consumatorii primesc ajutor de specialitate și scapă de dependență, nu sunt aruncați în închisoare.
Cum și-au motivat deputații PNL Laurențiu Leoreanu și Ioan Cupșa demersul?
„Indiferent de cauza, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoțional și fizic de droguri și a cărui viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic, emoțional, socio-profesional și spriritual.
De aceea, consider că înăsprirea legislatiei în acest domeniu, a pedepselor mai ales pentru cei care sunt traficanti de droguri este absolut necesară.”
Iată cum cresc pedepsele:
- Pentru toate operațiunile în vederea consumului propriu cu droguri de risc - inclusiv canabis - pedeapsa crește de la închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, cum e în prezent, la închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacă e vorba despre droguri de mare risc, pedeapsa crește de la închisoare între 6 luni - 3 ani la închisoare între 2 - 7 ani (modificări la actualul articol 4 din Legea 143/2000)
- Pentru toate operațiunile în vederea traficului, pedeapsa crește de la închisoare între 2 - 7 ani la 3 - 10 ani când este vorba de droguri de risc, și de la 5 - 12 ani închisoare pentru droguri de mare risc la închisoare între 7 - 15 ani (modificări la actualul articol 2 din Legea 143/2000).
- Pentru tolerarea consumului ilicit în diverse locuri, pedeapsa crește de la închisoare între 2-7 ani la închisoare 3-10 ani.
Florina Presadă s-a interesat la DIICOT și a aflat că „aproape jumătate dintre dosarele DIICOT sunt pentru deținerea în vederea consumului, DAR pentru cele mai multe dintre cazurile de deținere pentru consum, soluția este de renunțare la urmărirea penală”.
„De ce ne pierdem așadar vremea și resursele încercând să creăm o nouă categorie de deținuți, când toate aceste resurse penale și judiciare ar fi mai bine direcționate către alte cauze - infracțiuni violente, infracțiuni motivate de ură, corupție - sau pentru a reuși să rezolvăm mai rapid dosarele aflate deja în instanță? De ce nu ne uităm la exemplele de bună practică de la nivel european sau internațional? De ce nu ascultăm de specialiști, de ce nu cerem și nu ne uităm la date?”, se întreabă Presadă.
Camera Deputaților a fost prima sesizată, iar Senatul este camera decizională pentru acest proiect de lege.