Alfreda Scheuer, supranumită „Regina torturii”, angajata CIA care a inspirat filmul „Zero Dark Thirty”, consideră că tehnica simulării înecului (waterboarding) nu reprezintă o formă de tortură – și că astfel de abordări în interogarea suspecților de terorism pot fi eficiente.
În filmul „Zero Dark Thirty” (2012), un succes al regizoarei Kathryn Bigelow care prezintă o versiune a capturării lui Osama bin Laden, o analistă cu părul roșcat a CIA, interpratată de Jessica Chastain, este transferată într-o închisoare secretă a agenției și privește cum un coleg aplică tehnica simulării înecului pe un suspect al-Qaida.
Apoi îl închide într-o cutie de dimensiunile unui minifrigider pentru a-l face să vorbească. Folosindu-și experiența și îndârjirea, experta CIA reușește să determine conducerea agenției să urmărească o pistă puțin credibilă care se va dovedi decisivă în capturarea creierului atentatelor din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, Osama bin Laden.
În 2002, analista CIA cu părul roșcat Alfreda Scheuer, al cărei nume de cod era Bikowsky, ajunge într-o închisoare secretă a CIA pentru a urmări torturarea suspectului al-Qaida Abu Zubaydah. Conform raportului comisiei de anchetă a Senatului SUA, acesta a fost supus simulării înecului și închis într-o cușcă de câini. Coincidență?
CIA a oferit echipei de producție a filmului "Zero Dark Thirty" acces fără precedent la membrii conducerii instituției, iar NBC News și The New Yorker au relatat că personajul jucat de Jessica Chastain a fost inspirat parțial de Alfreda Scheuer. Funcția ei a fost citată în film, nu și identitatea sa, pentru că agenția a susținut că activitatea acesteia a fost secretă.
Timp de două decenii, Scheuer a fost implicată în câteva dintre cele mai puternice controverse din războiul Americii cu grupările islamiste, inclusiv pe tema centrelor secrete de detenție și a interogatoriilor brutale. Agenții CIA operează, de regulă, într-o lume obscură, însă activitatea acestei experte în extragerea și analizarea informațiilor secrete, supranumită "Regina terorii", a ajuns în prim-plan, notează The Guardian.
"Sunt mândră că n-am stat pe margine"
Scheuer s-a retras din funcția de șef-adjunct al Homeland and Strategic Threats în 2021 și a oferit agenției Reuters singurul interviu pe care l-a acordat vreodată. Ea a declarat că a decis să vorbească public pentru a clarifica faptul că nu a fost dată afară de CIA, ci a ales să plece și a făcut-o în condițiile sale. Conform regulilor interne, agenția nu comentează situația angajaților săi și nu confirmă niciodată dacă o persoană îi este angajată.
Scheuer a precizat pentru Reuters că nu poate discuta despre cazuri individuale fiindcă acestea sunt secrete. Însă a subliniat că simularea înecului nu reprezintă o formă de tortură și că astfel de tehnici pot funcționa. Ea a mai spus că toate criticile pe care le-a suportat au fost rezultatul riscurilor pe care și le-a asumat pentru a combate terorismul.
"M-au umplut de sânge și am continuat să mă întorc și să încerc iar și iar să fac ceva. Sunt mândră că n-am stat pe margine. N-am băgat capul în nisip", a precizat Scheuer.
Porecla de "Regina torturii" i-a fost aplicată în urmă cu mai mulți ani de The New Yorker, publicația notând că ea "a participat cu încântare la ședințele de tortură".
Scheuer nu este de acord cu această titulatură care s-a răspândit; o consideră falsă și hilară, și crede că un agent bărbat nu ar fi fost descris într-o asemenea manieră. "Am prmit denumirea fiindcă am fost în arenă. De fapt, mi-am ridicat brațul cu putere și mândrie și să știți că nu regret deloc", a spus ea.
Se crede că personajul principal din "Zero Dark Thirty" a fost creat după un amalgam de agenți CIA, inclusiv Scheuer, însă în realitate aceasta nu a jucat un rol central în capturarea lui Osama bin Laden.
Informații "la botul calului"
Primul deținut torturat a fost Abu Zubaydah, capturat în Afganistan în 2002 și suspectat că ar fi fost o figură majoră în cadrul al-Qaida.
Potrivit raportului comisiei de anchetă a Senatului SUA, Scheuer a plecat la centrul secret al CIA din Thailanda pentru a-l vedea pe Abu Zubaydah. Anchetatorii considerau că acesta nu mai are informații, însă întrucât conducerea de la Langley dorea ca interogatoriile să continue, Scheuer și un ofițer s-au dus în Thailanda pentru a observa folosirea tehnicilor de interogare ale CIA.
"Nu voi intra în detalii despre ce am văzut", a spus ea, adăugând: "Ne-am luat datoria solemnă de a obține adevărul pentru a salva alte vieți. Toți cei pe care i-am văzut s-au comportat cu cel mai mare profesionalism. Asta nu înseamnă că mi-a făcut plăcere", a spus ea.
Timp de 20 de zile, Abu Zubaydah a fost supus unor tehnici de interogare într-un program de 24 de ore, arată ancheta comisiei senatoriale. A fost supus înecului simulat (waterboarding) de patru ori pe zi, ținut aproape dezbrăcat și închis într-o cutie de mărimea unei cuști pentru câini.
După 20 de ani, Abu Zubaydah, care nu a fost niciodată pus oficial sub acuzare, încă este închis în centrul de detenție din Guantanamo.
Joseph Margulies, unul dintre avocații lui, spune că regulile de secretizare îi interzic să discute dacă clientul său și-o amintește pe Scheuer. "Așa a fost impusă tortura. Asta înseamnă 'Trebuia s-o facem'. Frate, așa a devenit tortura parte a stilului american de viață", a spus apărătorul lui Zubaydah.
Comisia senatorială de anchetă a mai constatat că Scheuer a zburat spre Polonia, la un alt centru secret de detenție, pentru a-l interoga pe Khalid Sheikh Mohammed (KSM). Considerat creierul atacurilor teroriste din 11 septembrie, acesta a fost torturat, lipsit de somn și supus de 183 de ori metodei waterboarding.
Raportul arată că Alfreda Scheuer l-a chestionat pe Mohamed în timpul unei ședințe intense de tortură, după ce a scris într-un e-mail că "o să-și urască viața". Reuters nu a putut determina cui îi era adresat e-mailul.
Comisia susține că ea a interpretat greșit informațiile preluate de la un alt deținut despre musulmanii de culoare din Afganistan și l-a interogat pe Mohammed despre o acuzație pe care nimeni nu o mai făcuse, anume că el ar fi plănuit să recruteze americani de culoare din SUA pentru un atac pe teritoriul american.
Torturat continuu, Mohammed ar fi consimțit că planificase acest complot. Scheuer susține că nu au existat acuzații incorecte: "Informația pe care o aveam a fost excepțional de bună. Și nu puteam s-o primim mai bine decât la botul calului."
"Totul a fost făcut cu obiectivul clar de a obține informațiile de care aveam nevoie pentru a preveni următorul atac și a depista restul rețelei. Punct", a adăugat ea.
Răzbunarea unor "băieți" de modă veche
Scheuer a apărut prima oară în spațiul public în 2005, după reținerea extraordinară a lui Khalid El Masri, un bărbat nevinovat acuzat de terorism. Termenul de reținere extraordinară a fost folosit pentru reținerea unor suspecți și transferarea lor în alte țări fără mandate de arestare, extrădare sau judecare într-o instanță - o răpire, de fapt.
El Masri era un cetățean german al cărui nume semăna cu cel al unui suspect implicat în atentatele din 11 septembrie. CIA l-a dus din Balcani în Kabul și l-a aruncat timp de patru luni în izolare într-o celulă mică dintr-un centru secret de detenție denumit "Salt Pit" ("Groapa sărată").
În acest interval ar fi trebuit să devină clar că El Masri era nevinovat, însă oficialii CIA și rapoartele au arătat că Scheuer a insistat pentru încarcerarea lui. Un raport intern al CIA a arătat că Alec Station a exagerat natura datelor care îl legau de terorism pe El Masri.
Alfreda Scheuer a declarat că nu dorește "să răscolească" problema. "Vreau doar să comunic că n-am niciun regret", a precizat ea.
După acest caz, presa a început să scrie despre angajata CIA. În 2005, The Washington Post a menționat că părul ei "țepos" se potrivea cu personalitatea sa directă. Scheuer nu se împacă nici acum cu această descriere - altădată, spune ea, presa a menționat rujul său roșu, deși ea nu a folosit niciodată așa ceva. Și susține că știe de unde i se trage: de la anumite cercuri din conducerea CIA care au vrut să scape de ea: "A fost clar un grup mare de modă veche, știți, băieți de modă veche care nu mă înghițeau".
Comisia de anchetă a Senatului SUA nu a formulat vreo acuzație la adresa agentei CIA pentru că ar fi torturat personal vreun suspect de terorism. Scheuer spune că rolul său a fost de "expert în domeniu", nu de anchetator. "Există o linie foarte clară între un anchetator și un examinator. Un examinator este un expert care pune întrebări", a precizat ea.
Secretarul de presă al Agenției Centrale de Informații, Susan Miller, a refuzat să facă vreun comentariu despre Scheuer. "Folosirea tehnicilor de interogare de către CIA s-a încheiat în 2007", a declarat aceasta.
Agentul secret convertit în antrenor personal
După ce a părăsit CIA, viața Alfredei Scheuer a căpătat o altă direcție, una neașteptată. Fosta agentă care storcea informații de la suspecții al-Qaida a devenit antrenor personal și deține o afacere, YBeU Beauty, axată pe obiectivul de a ajuta femeile "să arate bine, să se simtă bine și să facă bine".
"Știu cum e să-ți părăsești zona de confort și să încerci ceva nou", a scris ea pe site-ul afacerii. "Am avut o carieră de trei decenii la conducerea unor echipe guvernamentale, formate în majoritate din femei, cu misiuni în care nu aveau voie să greșească, asumându-și riscuri inteligente și luând chiar și decizii de viață și de moarte. Mi-a plăcut fiecare minut", a menționat ea.
Scheuer a fost recrutată de CIA când era studentă în ultimul an la Tufts University’s Fletcher School, în 1988, de către fostul spion Duane “Dewey” Clarridge, acum decedat, cel care a înființat centrul de contraterorism al agenției.
Clarridge a fost acuzat de mărturie mincinoasă în depoziția lui din cazul Iran-Contra, dar a fost amnistiat de președintele american George HW Bush înaintea procesului.
"M-a întrebat ce naiba am crezut și de ce am venit să lucrez în centru, porecla internă a CIA. Credeam în lucruri care 'trosnesc peste noapte' și doream să fac ceva în privința asta", i-a răspuns ea lui Clarridge. "A râs și a părut mulțumit", a mai povestit fosta angajată a agenției. Ea a explicat că prin "lucruri care trosnesc noaptea" se referă la Diavol, iar acesta poate învinge dacă oamenii nu fac ceva.
Căsătorită cu un adept al statului paralel
Scheuer și-a început activitatea la CIA ca intern într-un program de instruire pe timpul verii, iar în 1990 a fost angajată. La început, spune ea, urmărea activitatea organizațiilor teroriste susținute de state, precum Hezbollah. Apoi a trecut la alt nivel: în 1996, CIA a pus bazele unei unități speciale pentru prinderea lui Osama bin Laden, după ce acesta a început să se afirme ca un nou fenomen în terorism. Unitatea a fost denumită Alec Station și a fost condusă de analistul CIA Michael Scheuer.
Alfreda Scheuer a declarat pentru Reuters că s-a alăturat grupului special în 1999, după ce Michael a părăsit poziția de conducere. S-au căsătorit în 2014, iar ea a preluat numele lui.
Michael Scheuer a îmbrățișat în ultimii ani mai multe teorii ale conspirației. El a făcut apel la fostul președinte Donald Trump să impună legea marțială în Statele Unite după pierderea alegerilor din 2020. Totodată, a declarat că organizația QAnon, care a lansat teoria că Trump lupta contra pedofililor din Partidul Democrat și de la Hollywood, precum și cu "statul paralel", a avut de multe ori dreptate.
Fosta angajată a CIA nu a spus dacă este de acord cu ideile soțului ei, însă a afirmat că îl contrazice în anumite chestiuni.
Cine e de vină pentru atentatele din 11 septembrie
După ce a intrat în Alec Station, Alfreda Scheuer a devenit șef-adjunct și apoi șefa unității.
În urmă cu două decenii, pe măsură ce amenințarea al-Qaeda creștea, iar membrii organizației planificau atentatele din SUA, Scheuer a ajuns la vârful luptei din comunitatea informațiilor. Anchetele ulterioare au descoperit că deși CIA și FBI ar fi trebuit să lucreze împreună, cooperarea acestora a fost sabotată de neînțelegeri și erori.
Un raport din 2005 al Inspectorului General al Agenției Centrale de Informații a arătat că CIA a eșuat în transmiterea informațiilor despre teroriștii al-Qaida către FBI înainte de 11 septembrie. "Zidurile culturale - reale și percepute - au continuat să împiedice coordonarea dintre FBI și CIA", a declarat Robert Mueller, fostul director al Biroului Federal.
Scheuer contestă că a fost vina CIA și pune sub semnul întrebării prioritățile FBI: "FBI a fost foarte, foarte, foarte concentrat pe construirea unui caz juridic și nu a încercat să prevină atacul".
Mark Rossini, fost agent FBI care a lucrat cu CIA atunci, nu este de acord cu această afirmație. "Greșește complet. O grămadă de prostii", a replicat el.