Cele două Camere ale Parlamentului s-au reunit, luni, pe 28 februarie, la ora 16.00, în ședință comună și au adoptat o declarație de susținere a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei. Ședința era programată pentru marți, 1 martie, dar a fost devansată.
Urmăreşte LIVE desfăşurarea războiului din Ucraina, care a intrat în Ziua 5
Declarația a fost citită în ședința de plen de deputatul Nicolae Miroslav Petrițchi, membru al Uniunii Ucrainenilor din România.
Iată textul declarației pe care Parlamentul Româniai a adoptat-o cu 339 de voturi „pentru", unul „împotrivă" şi două abţineri, potrivit Agepres:
„Parlamentul României condamnă cu fermitate agresiunea armată masivă a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, precedată de recunoaşterea de către Federaţia Rusă a «independenţei» autoproclamatelor entităţi separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente ale Ucrainei.
Respingem cu hotărâre un astfel de comportament iresponsabil care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi ordinea actuală de drept internaţional şi cerem oprirea imediată, integrală şi necondiţionată, a agresiunii militare şi retragerea tuturor forţelor ruse din Ucraina.
Declanşarea invaziei ruse în noaptea de 23 spre 24 februarie 2022 este un atentat la vieţile şi destinele cetăţenilor ucraineni care şi-au dorit să poată exercita un drept fundamental în orice democraţie, respectiv dreptul de a-şi alege propria cale. Poporul ucrainean, victima acestei agresiuni de neimaginat în secolul XXI, a ales în mod suveran drumul spre Europa, spre comunitatea de valori europene şi euroatlantice şi a mandatat în acest sens autorităţile ucrainene legitim şi democratic alese.
Ucraina este în aceste zile pedepsită pentru alegerea sa suverană. România a susţinut constant şi ferm alegerile poporului ucrainean - decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 şi faptul că Parlamentul României a fost primul din UE care a ratificat Acordul de Asociere a Ucrainei la UE fiind doar două exemple grăitoare dintre multele demersuri de susţinere din partea ţării noastre pentru aceste alegeri ale Ucrainei.
Agresiunea rusă aruncă Europa într-o eră care nu ar mai fi trebuit trăită niciodată de actualele generaţii. Federaţia Rusă doreşte rescrierea istoriei şi reîmpărţirea lumii în sfere de influenţă.
Considerăm că acest act de agresiune făţişă reprezintă o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor de drept internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federaţia Rusă, prevăzute inclusiv de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Memorandumul de la Budapesta şi Actul Fondator NATO-Rusia. Atragem atenţia asupra faptului că, din nou, au fost încălcate suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, inviolabilitatea frontierelor acestui stat, respectiv principiul nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale.
Amintim faptul că în această perioadă se împlinesc opt ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, iar Federaţia Rusă continuă în prezent seria de acte de agresiune neprovocate şi nejustificate, încălcând astfel brutal principiile fundamentale ale dreptului internaţional.
Considerăm că Federaţia Rusă trebuie să suporte consecinţele acestui act profund ilegal. Solicităm Preşedintelui României şi Guvernului României să continue să susţină cu fermitate în cadrul forurilor internaţionale, inclusiv Uniunea Europeană şi NATO, adoptarea unor sancţiuni cu impact major pentru Federaţia Rusă.
Parlamentul României reafirmă solidaritatea deplină cu Ucraina şi cu poporul ucrainean confruntat cu agresiunea Federaţiei Ruse şi exprimă sprijinul pentru acordarea de asistenţă umanitară cetăţenilor ucraineni, inclusiv persoanelor care aleg să se refugieze pe teritoriul României.
Parlamentul României reafirmă şi în acest context susţinerea puternică pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi pentru aspiraţiile sale legitime de integrare în NATO şi UE. Orientarea dorită de Ucraina este rezultatul deciziilor autorităţilor alese legitim şi democratic şi se bucură de un larg şi durabil sprijin popular, iar România a susţinut constant eforturile Ucrainei de consolidare a unei societăţi inclusive şi diverse, cu contribuţia tuturor cetăţenilor ucraineni.
Reamintim faptul că în Ucraina trăieşte o numeroasă comunitate etnică românească, care contribuie la bogăţia şi diversitatea societăţii ucrainene şi reprezintă o solidă punte de legătură între ţările noastre. Membrii comunităţii etnice româneşti au fost şi sunt cetăţeni loiali şi fideli ai Ucrainei, care îşi înţeleg obligaţiile care le revin prin acest statut.
În egală măsură, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni ai Ucrainei, au aşteptări fireşti şi legitime ca drepturile lor să fie pe deplin respectate. Parlamentul României exprimă convingerea că avansarea Ucrainei pe calea reformelor democratice, a statului de drept şi a apropierii de Europa va facilita împlinirea plenară a tuturor acestor deziderate.
În acest context, Parlamentul României reafirmă sprijinul ferm pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei".
Comisiile reunite de politică au anunțat în prima parte a zilei de luni, 28 februarie, că s-au raliat, cu avizul de la Ministerului Afacerilor Externe, textului declaraţiei politice promovate pe aceeaşi temă de structurile parlamentare de specialitate din Congresul SUA şi respectiv Parlamentul European, transmite News.ro.
Ce alte măsuri a mai luat România
În cursul zilei de sâmbătă, 26 februarie, Guvernul a anunțat că și-a închis spațiul aerian pentru Rusia. Mai exact, țara noastră nu le va mai permite aeronavelor rusești nici să ne survoleze spațiul aerian și nici să aterizeze pe teritoriul românesc. În replică, în cursul zilei de luni, Rusia a anunțat că și-a închis, la rândul său, spațiul aerian pentru România și alte 35 de state.
În plus, România a demarat procedurile de retragere din Banca Internațională de Investiții, în care membru dominant este Rusia.
Președintele Senatului, Florin Cîțu, a susținut că sancțiunile impuse Rusiei trebuie să fie aspre și că eliminarea băncilor rusești din SWIFT trebuie să se facă fără întârziere. De asemenea, Cîțu a susținut că vrea o analiză economică, pentru a stabili dacă există afaceri ale rușilor în țara noastră care primesc ajutoare de stat.
Reamintim că luni, 28 februarie, este a cincea zi de când trupele rusești au intrat în Ucraina și încearcă să o ocupe, pe cale militară.
Rușii au atacat inclusiv ținte civile. Spre exemplu, în dimineața zilei de sâmbătă, o rachetă rusească a lovit un bloc turn în care locuiau oameni.
Potrivit celui mai recent bilanț comunicat de Ministerul Sănătății din Ucraina, circa 200 de persoane au fost ucise și alte peste 1.000 au fost rănite, în timpul invaziei Rusiei, conform Mediafax.
Zilnic, mii de ucraineni își părăseasc țara, refugiindu-se din calea războiului. Peste 70.000 de ucraineni au intrat în România în 4 zile.
Guvernul, mai multe primării, Biserica Ortodoxă Română, dar și ONG-uri, oameni de afaceri sau simpli cetățeni oferă sprijin pentru refugiați.
Cabinetul Ciucă a creat un centralizator pe siteul Guvernului, astfel încât ajutoarele să poată fi centralizate și gestionate eficient și să ajungă la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele.
Mulți dintre refugiații ucraineni care ajung în țara noastră pleacă mai departe, spre Vest.