Ce lasă în urmă pandemia: criza facturilor la utilități și a prețurilor în general, ascensiunea AUR, o criză de legitimitate în USR și zvonul că Klaus Iohannis ar putea prinde șefia NATO, deși asta ar însemna să nu își ducă la termen cel de-al doilea mandat.
E un moment de repoziționare, spune analistul politic Radu Magdin: partidele de la guvernare deja încep să piardă susținere și par depășite de amploarea crizei.
Sunt câteva reașezări pe scena politică, de la schimbările din USR până la dezicerile, cu jumătate de gură mai degrabă, de AUR. Sunt partidele în criză, e un moment de repoziționări?
Este un moment de repoziționare, într-adevăr. Însă, când spun repoziționare, mă uit la felul în care partidele încearcă, cu mai multe sau mai puține reușite, să-și mențină susținerea în sondajele de opinie sau să scadă cât mai puțin.
Sunt convins că ascensiunea fulminantă a partidului AUR, comparativ cu celelalte partide parlamentare, a dat puțin peste cap strategia politică a acestora.
Pandemia dă semne că trece sau, cel puțin, nu mai resimțim efecte atât de puternice și atunci toate luminile de scenă se mută pe felul în care Guvernul a reușit și va reuși să gestioneze criza facturilor la utilități și a prețurilor în general.
Cred că acest subiect, realist vorbind, va fi o piatră de moară pentru actuala coaliție. Și cred că, dacă acest subiect nu este bine gestionat, se va întoarce ca un bumerang.
Partidele de la guvernare deja încep să piardă susținere și par depășite de amploarea crizei. Aici nu mai este vorba de comunicare, aici este vorba de luat decizii al căror efect poate fi evaluat imediat. Competența sau incompetența guvernării se va măsura cu facturile de tot felul în față.
Le luăm pe rând Ce s-a întâmplat la USR și care sunt consecințele? Ce înseamnă demisia lui Dacian Cioloș de la președinția partidului, pentru partid, dar și pentru electorat?
În USR a fost vorba de redistribuire a influenței.
Practic, fostul președinte a căutat să își crească acest nivel de influență și în cadrul organismului de conducere al noului partid.
Este interesant ce se va întâmpla după viitorul congres, căci această demisie a pavat drumul pentru un posibil prezidențiabil al partidului. Cătălin Drulă poate fi un competitor serios pentru un candidat PNL sau PSD în turul al doilea.
Rămâne impresia că Dacian Cioloș a cedat prea ușor: nu așa se pregătește o strategie de totul sau nimic, decât dacă vrei să-ți găsești o justificare pentru renunțare.
Am avut o serie de sondaje, care arătau ascensiunea AUR și scădere la PNL, PSD. Exact în acest context, plus ieșiri publice și pro-legionare ale unor lideri AUR, au apărut câteva deziceri de AUR, fără totuși ca numele partidului să fi fost pronunțat. Mă refer la BOR și la președintele Academiei Române. Sunt coincidențe? Cine ce câștigă din asta?
În comunicarea publică rar spre niciodată există coincidențe. Cred că acele deziceri fac parte din strategia Bisericii sau a Academiei de a trage o linie de demarcație între limbajul public al AUR și sistemul de valori sau principii în care aceste instituții cred.
Cine câștigă din aceste poziționări? Surprinzător, toți actorii implicați.
Pe de o parte, reprezentanții AUR se pot desfășura și mai puternic pe scena publică, fără a risca asocieri care să le frâneze strategia de comunicare și, în oglindă, instituții care puteau fi catalogate ca parteneri ai AUR să scape de această ștampilă publică.
Până la urmă, creșterea susținerii pentru AUR vine ca urmare a gestiunii greșite de către guvernare a multiple crize.
Președintele Iohannis la NATO. A fost o știre pe surse, în presa germană, care l-ar da pe președinte printre favoriții pentru șefia NATO. Asta ar însemna să nu-și ducă al doilea mandat până la capăt. E PR diplomatic sau cum credeți, ca specialist și în comunicare, și în diplomație, că a apărut această informație?
Cred că președintele Iohannis are un plan de rezervă, în caz că nu termină mandatul. Chiar și în cazul în care rotația prezidențială are loc în 2024, cred că Iohannis se uită deja mai departe. Poate din orgoliu, poate dinrt-o nevoie de continuitate a funcției, observ totuși un tipar al acestor știri.
Deci cred că este un mix între o campanie de PR politic și o pregătire diplomatică a terenului pentru o eventuală nouă poziție.
Desigur, separat de această nuanță, este un semnal foarte bun pentru țara noastră ca viitorul lider al NATO să fie român. Și din punct de vedere al imaginii de țară, și din perspectiva inflamării din ce în ce mai puternice a frontului de Est.
Totuși, este greu de crezut că președintele ar obține acum această funcție, mai ales că poziția nr. 2 în NATO este acum ocupată de un român.
Pandemia dă semne că trece sau cel puțin guvernele dau semnale de revenire la o oarecare normalitate cotidiană. Ce vor face partidele românești fără criza sanitară? Cum ies ele din pandemie, iata?
Cum spuneam și anterior, criza sanitară nu este unitară în acest moment.
Societatea se confruntă cu multe probleme și Guvernul are, în continuare, câțiva cartofi foarte fierbinți pe care trebuie să îi manevreze.
Unul dintre aceștia este problema facturilor la utilități, al doilea inflația crescândă și exemplele pot continua.
Cred că ieșirea cea mai eficientă a partidelor din pandemie este să gestioneze cu adevărat eficient toate aceste probleme, toate aceste presiuni ale societății.
Cu toate acestea, din păcate, mă aștept să vedem numeroase frecușuri între partidele coaliției de guvernare și acuze de genul ping-pong în detrimentul eficienței. Cât guvernarea nu se descurcă să gestioneze problemele publice, trebuie găsiți niște vinovați și arătați populației.