Digitalizarea Justiției nu se face numai cumpărând tablete peste noapte sau modificând 2-3 articole de procedură, fără să le integrezi într-o strategie coerentă pe termen lung. În plus, problema nu este numai una tehnică, de infrastructură, ci va trebui găsit un echilibru între principiile de drept, clădite din cele mai vechi timpuri, și ceea ce oferă sistemul digital, spune ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
”Dacă vom proceda cu grabă, ne vom trezi peste ani că elemente ale sistemului judiciar digital nu comunică între ele, că ai aruncat banii pe fereastră”, mai subliniază ministrul Predoiu, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.
În ultimele luni, mai ales după izbucnirea pandemiei de Covid-10, digitalizarea sistemului judiciar este cerută insistent și pe diverse voci, atât de procurori și judecători, cât și de avocați sau ONG-uri, cu toții exasperați de munții de dosare, citații sau registre scrise care trebuie completate zilnic de mână și în care informațiile esențiale se regăsesc tardiv și cu foarte mare dificultate.
Justiția fărâmițată în foi legate cu sfoară sau Justiția întregită prin digitalizare?
De altfel, în urmă cu două săptămâni, ministrul Cătălin Predoiu a discutat despre acest subiect cu ambasadorul SUA la București, declarând la finalul întâlnirii că suntem ”interesaţi de soluţiile şi modelele de digitalizare folosite deja în sistemele de justiţie din SUA şi alte democraţii occidentale”, dar subliniind totodată ca ”soluţiile digitale trebuie să fie integrate, pentru ca instituţiile să poată comunica şi coopera digital fără bariere şi blocaje”.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, ministrul Cătălin Predoiu vorbește despre efectele pe care le va produce procesul de digitalizare în sistemul judiciar și pașii care vor fi făcuți, în baza planului stabilit și anunțat încă din luna mai.
Spuneți-ne mai întâi cât de importantă este, în opinia dvs, digitalizarea instituțiilor din sistemul judiciar, atât pentru magistrați, avocați sau grefieri, cât și pentru părțile din dosare și, până la urmă, pentru orice cetățean, beneficiar direct sau indirect al actului de justiție?
Digitalizarea va schimba aproape totul în sistemul judiciar, totul până la principiile fundamentale ale procesului civil și penal.
De fapt, aceasta este și marea provocare, dincolo de problemele tehnice ale digitalizării sistemelor: cum gândim aceste soluții tehnice, cum le aplicăm, astfel încât principii care stau la baza dreptului și a justiției de mii de ani și au fost permanent rafinate de juriști să fie salvgardate, pentru că ele asigură aflarea adevărului. Deocamdată, nu s-a inventat ceva mai bun.
Dar ce înțelegem prin digitalizare? Multe opinii exprimate deja o asimilează cu unele din elementele sale, cum ar fi videoconferințele, semnătura și dosarul electronic. Elemente importante, dar digitalizarea nu se reduce la aceste trei componente, mijloace ale digitalizării.
Digitalizarea reprezintă un întreg proces de soluții tehnice integrate bazate pe tehnologia informației de stocare, de procesare, de analiză și utilizare a datelor și informațiilor și documentelor în formă electronică, în format digital.
Digitalizare înseamnă și accesarea instantanee a datelor acestor informații și documente în sistem integrat. Înseamnă crearea, foarte important, crearea de noi date și informații pe baza celor existente în sistem, și tot așa, din aceste noi create altele, într-un proces practic neîntrerupt, fără limite.
Concluzionând, aș spune că digitalizarea creează un univers de date noi din câteva informații preliminare.
Digitalizarea ne va ajuta deci să procesăm mai multe date și să desprindem soluții manageriale din analiza lor, înseamnă operarea mai rapidă, ușoară și transparentă a dosarelor judiciare, înseamnă un acces mai facil la justiție pentru cetățean, cu condiția să acceseze acest sistem. Se reduc costurile, durata proceselor, se evită prescripțiile, se recuperează mai facil prejudiciile.
Normal ar fi să se ridice și calitatea actului de justiție prin digitalizare, dar în materie de calitate intră și un alt element în ecuație: pregătirea profesională individuală a magistraților și profesioniștilor liberali, precum și calitatea managementului de sistem, CSM, președinți de instanțe, procurori șefi.
Importantă este însă structurarea integrată a proceselor de digitalizare în toate instituțiile sistemului judiciar, pentru a le face compatibile.
Care este planul dvs privind digitalizarea instituțiilor din sistemul judiciar, care sunt principalele etape și termene pe care le aveți în vedere?
Am dat această descriere în Ordinul ministerial nr.1582/C/2020 prin care am inițiat procesul de digitalizare a activității Ministerului Justiției.
Procesul va include ca primi trei pași:
i. documentarea preliminară asupra soluțiilor tehnice de digitalizare
ii. elaborarea unui concept
iii. elaborarea unui studiu de fezabilitate
Acești pași vor fi urmați de etapa propriu–zisă de elaborare a soluțiilor tehnice de digitalizare și aplicare efectivă a acestora în activitatea Ministerului Justiției.
Digitalizarea Ministerului Justiției va constitui o primă etapă pilot care va fi urmată de digitalizarea tuturor instituțiilor subordonate sau aflate în coordonarea Ministerului Justiției, într-o concepție unitară și pe baza unui plan și a unor soluții integrate.
Pe baza acestei experiențe ce va fi acumulată în procesul de digitalizare a propriului aparat și instituțiilor subordonate, Ministerul Justiției va iniția și propune un parteneriat cu Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii și profesiile juridice liberale pentru digitalizarea activităților administrative și judiciare desfășurate la nivelul instanțelor de judecată și parchetelor.
Acest proces va include atât soluții tehnice, cât și soluții legislative, gândite și elaborate în paralel, în cadrul instituțional partenerial menționat.
Este nevoie și de modificări legislative. Aveți în vedere o colaborare cu partidele parlamentare pe acest subiect, pentru adoptarea rapidă a unor eventuale modificări, începând cu cele care sunt mai ușor de făcut?
În cele două decrete ale președintelui României de instituire, respectiv prelungire a stării de alertă, au fost incluse (în materie civilă chiar cu caracter de noutate), dispoziții cu privire la utilizarea sistemului de videoconferință în cadrul proceselor civile și penale.
Dacă în materie penală mecanismul audierilor prin sistemul videoconferinței este deja reglementat prin Codul de Procedură Penală, în materie civilă el a fost experimentat în premieră.
A fost un instrument care, din informațiile primite, a ajutat foarte mult instanțele și parchetele, precum și Administrația Națională a Penitenciarelor, motiv pentru care este intenția Ministerului Justiției de a extinde aceste măsuri, chiar și în afara unei situații de urgență, precum și de a dezvolta și alte mijloace de comunicare ce vor permite desfășurarea optimă a proceselor.
Procesul este, însă, mai dificil de realizat având în vedere că, dacă în contextul unei situații de urgență, adoptarea unor măsuri derogatorii de la cadrul general procesual-civil și penal pot fi justificate tocmai de constrângerile impuse de situația extraordinară, în afara acestui tip de situații, problema garanțiilor pentru părți, respectarea principiului publicității implică o analiză mai aprofundată.
În mod evident, cum spuneam, problema digitalizării Justiției nu este doar una tehnică, de infrastructură. Ea pune în discuție principii de drept clădite din cele mai vechi timpuri, principii a căror consacrare există la nivel constituțional, al codurilor de procedură civilă și penală. Or, în acest context, legea va trebui sa găsească un echilibru între aceste principii și ceea ce oferă sistemul digital.
Ați avut/veți avea consultări în cadrul CSM pe această temă?
Am început, deja, multiple dialoguri și nu doar cu CSM. Dar e doar un început de drum, trebuie să recunoaștem.
Digitalizarea unui sistem nu se face doar cumpărând tablete peste noapte sau modificând 2-3 articole de procedură, fără să le integrezi într-o strategie coerentă pe termen lung.
Dacă vom proceda cu grabă, ne vom trezi peste ani că elemente ale sistemului judiciar digital nu comunică între ele, că ai aruncat banii pe fereastră.
Am documentat în lunile precedente aspectele tehnice ale digitalizării unui sistem, inclusiv stând de vorbă cu specialiști din domeniul public și privat.
Am înțeles că sunt etape ale digitalizării, în primul rând, trebuie să auditezi infrastructura logistică pe întreg sistemul, apoi să elaborezi un concept de replicare a circulației informației ”pe hârtie” în circuite digitale și niveluri de acces, să elaborezi conceptul sistemului digital aplicabil, să inventariezi numărul de semnături electronice necesare, să completezi infrastructura ”hard” necesară în funcție de cele de mai sus, și, evident, să elaborezi și să implementezi softurile necesare.
După toate aceste etape poți spune că lucrezi ”digital” la scara sistemului. Și, esențial, să construiești sistemul astfel încât să fie compatibil cu ”cloudul” digital guvernamental, în care se vor lega toate aceste sub-sisteme digitale din sectorul public. ”Cloudul” guvernamental este, va fi ”piatra unghiulară” a sistemului digital public.
Cum putem beneficia de experiența altor state, de ex. SUA?
Studiind cum au procedat la ei acasă, nu numai în SUA, dar și în alte democrații în care sistemul judiciar a trecut la digitalizare.
Am avut discuții în sensul de a avea acces și dialog cu experți de la ei, acces la experiența lor, acces gratuit. Au fost speculate aceste discuții, într-un mod ridicol. Până la achiziții de ”hard” și ”soft” e cale lungă, deocamdată suntem în faza de a concepe un proces structurat.
Repet, pornind un sistem de videoconferință sau cumpărând tablete nu înseamnă că te-ai digitalizat. La urma urmei, nu trebuie să ”inventăm roata”, ci să înțelegem cum să o construim la noi acasă.
Domeniul privat de la noi are de asemenea experiențe de succes și expertize. Le-am consultat pe multe dintre ele.
De altfel, discuția mea cu ambasadorul SUA despre digitalizare exact asta a vizat, interacțiunea cu experți americani ... români, care dezvoltă acum soluții digitale pentru entități americane. De ce nu ar dezvolta și pentru noi sau de ce nu ar pune experiența lor la dispoziția noastră, în cadrul parteneriatului pe care îl avem?!
Am discutat cu comisarul european pe Justiție, Didier Reynders, despre digitalizare și accesul la fondurile europene în acest scop, am discuții cu ministrul Fondurilor europene, ne mișcăm, dar nu se fac lucruri bătând din palme sau prin simple declarații.
Cum putem folosi fondurile europene pentru digitalizarea Justiției?
Deja avem în derulare proiecte cu fonduri europene din care menționez „Consolidarea capacității administrative a MJ prin dezvoltarea unei platforme de gestiune a proceselor de lucru (GPL) și a aplicațiilor aferente” și „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar – SIMS” – cu rezultatul de proiect – „Document de analiză la nivel macro elaborat în vederea dezvoltării noului sistem electronic de management al cauzelor ECRIS.” .
La acest moment, al finalizării negocierilor privind Cadrul financiar multianual 2021-2027 la nivelul Uniunii Europene, și sistemul judiciar din România se află în fața unei noi etape – evaluarea prezentului și setarea viitorului, inclusiv cu privire la continuarea politicii în domeniul IT, prin aliniere la obiectivele politicii majore europene O Europă mai inteligentă - transformare economică inovatoare și inteligentă.
Evoluțiile de până acum au fost dedicate atingerii obiectivului strategic de informatizare a sistemului judiciar, prin atingerea unui grad de automatizare a proceselor critice, asigurarea infrastructurii de comunicații și asigurarea securității utilizării aplicațiilor.
Viitorul aduce, cum spuneam, o nouă provocare, digitalizarea. Aceasta presupune automatizarea proceselor la un nivel superior, inclusiv prin mecanisme de inteligenta artificială, modernizarea și interconectarea aplicațiilor, regândirea unor fluxuri și, nu în ultimul rând, o altă cultură de lucru, atât în relația cu justițiabilul, cât și cu profesioniștii dreptului.
Politica națională trebuie racordată în continuare inițiativei European E justice, prin asocierea la marile proiecte dezvoltate în acest cadru ( ex. E – Codex, ECLI - Identificatorul european de jurisprudență).
Ministerul Justiției va continua cooperarea și parteneriatul cu instituțiile din sistem, membre în Consiliul de Management Strategic, pentru punerea în aplicare a politicii de digitalizare a sistemului judiciar post 2020 și stabilirea proiectelor ce vor asigura punerea în aplicare a acesteia, de îndată ce programele operaționale specifice corespunzătoare Cadrului Financiar Multi-anual 2021-2027 vor fi adoptate.