Avocatul Poporului a formulat joi un punct de vedere la Curtea Constituţională pe legea care majorează pedepsele pentru agresiuni sexuale împotriva minorilor.
„Avocatul Poporului a formulat un punct de vedere privind sesizarea de neconstituţionalitate invocată de Guvernul României referitoare la prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, precum şi pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală (Pl-x nr. 101/2020).
Prin prevederile actului menţionat, au fost modificate şi completate şi dispoziţiile art. 153 şi art. 154 din Codul Penal, în sensul că infracţiunile de viol şi act sexual cu un minor au fost incluse în categoria infracţiunilor imprescriptibile, alături de infracţiunile de genocid, cele contra umanităţii şi de război, cele de omor şi omor calificat, precum şi infracţiunile intenţionate urmate de moartea victimei”, au transmis reprezentanţii instituţiei într-un comunicat de presă remis joi.
Sursa citată a adăugat că „Guvernul a apreciat că această modificare legislativă aduce atingere art. 16 din Constituţie, întrucât instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de gravitate similară, neputând fi identificate raţiuni obiective care să justifice diferenţa de tratament faţă de autorii unor infracţiuni pedepsite de legea penală la fel de aspru, cum ar fi cele de corupţie, tortura, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor”.
Suntem campioni în UE la categoria ”mame minore”. De ce nu avem un număr la fel de mare de tați condamnați la închisoare?
În opinia Avocatului Poporului, o asemenea critică nu poate fi reţinută, neputând să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare şi obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil, iar în acest sens este amintită decizia Curţii Constituţionale 782/2009.
„În cazul infracţiunilor de viol şi act sexual cu un minor, se aduce atingere unor valori supreme în ierarhia drepturilor omului, precum integritatea sexuală, fizică şi psihică şi, uneori, chiar viaţa unei categorii sociale care reclamă o protecţie sporită şi efectivă din partea statului - minorii.
În acest context, preeminenţa acestor valori nu doar justifică, ci reclamă o politică penală adecvată, capabilă să răspundă unei situaţii din societate; iar opţiunea legiuitorului a fost de a stabili imprescriptibilitatea răspunderii penale în cazul infracţiunilor de viol şi act sexual cu un minor, cu atât mai mult cu cât numărul abuzurilor săvârşite asupra minorilor a crescut considerabil, iar răspunderea infractorilor este de multe ori diminuată în spatele unui „pretins” consimţământ al minorului sau al unor pedepse prea blând stabilite ori aplicate peste termenele de prescripţie”, mai arată sursa menţionată.
Multe victime aleg tăcerea
Avocatul Poporului precizează că multe victime ale agresiunilor sexuale nu îndrăznesc să vorbească despre ceea ce li s-a întâmplat, motiv pentru care legislaţia din multe state democrate s-a schimbat.
Reprezentanţii instituţiei mai spun că aceste e motivul pentru care, în România, este justificată modificarea legilor în Parlament, unde există o reprezentare de la toate partidele politice.
„Mai mult, este de notorietate faptul că, în cazul infracţiunilor de mai sus, victimele îndrăznesc să vorbească despre ce li s-a întâmplat după zeci de ani. Este şi motivul pentru care legislaţiile din multe ţări democrate au fost schimbate, tocmai pentru a le permite victimelor să depună plângeri şi să îşi susţină cauzele.
În România suntem abia la începutul unei astfel de perioade, ceea ce justifică opţiunea legiuitorului manifestată printr-un vot cu largă majoritate în Parlament, provenind de la toate formaţiunile politice reprezentate”, conchide sursa amintită.
Polițistul pedofil Eugen Stan a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru 18 infracțiuni sexuale
Executivul a sesizat CCR în legătură cu această lege care introduce şi prevederea potrivit căreia violul şi actul sexual cu un minor sunt infracţiuni pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală. Cabinetul Orban susţine că măsura este discriminatorie.
Guvernul argumentează că reglementarea încalcă Legea fundamentală deoarece „instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile”.