Deputatul independent Oana Bîzgan trage un semnal de alarmă că persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale primesc drept pedeapsă muncă neremunerată în folosul comunității, în timp ce copiii abuzați sunt acuzați de consimțământ.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiției, în perioada 2014-2020, peste 4.500 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale au primit drept pedeapsă munca neremunerată în folosul comunității în instituții publice, școli, centre educaționale sau biblioteci, se arată într-un comunicat remis joi SpotMedia.ro.
În contextul în care rata de recidivă este de 70%, astfel de decizii pun în pericol copilăria și chiar viața copiilor din România, atrage atenția deputatul în document.
”Pedocriminalii sunt trimiși să presteze muncă în folosul comunității în școli, iar copiii de 10-11 ani sunt acuzați că au consimțit acte sexuale cu infractori care au de 4-5 ori vârsta lor. Discutăm de ani de zile despre legile justiției, dar nu adresăm fenomenele grave care distrug copilăria acestor copii și, mai mult, perpetuează astfel de infracțiuni”, a declarat Oana Bîzgan, citată în comunicat.
În primele luni ale anului, 339 de cazuri
Potrivit sursei citate, în primele luni ale anului curent au fost înregistrate 339 de cazuri în care persoanele condamnate pentru act sexual cu un minor au primit astfel de măsuri.
Îngrijorător este faptul că numărul cazurilor este în creștere față de anii precedenți:
- 2019 – 272 de cazuri
- 2018 – 292 de cazuri
- 2017 – 295 de cazuri
- 2016 – 175 de cazuri
- 2015 – 78 de cazuri
- 2014 – 18 cazuri
”De asemenea, în primele luni din 2020 au fost dispuse astfel de măsuri pentru 289 cazuri de proxenetism, 177 cazuri de pornografie infantilă și 78 de cazuri de viol”, se mai arată în document.
”Într-o justiție independentă și dreaptă nu există astfel de decizii. Nu avem cum să trimitem pedocriminalii și violatorii paznici la școală!
Tocmai ce am îndreptat cazurile în care aceștia se angajau în școli, mutându-se dintr-o parte în alta a României și recidivau, prin înființarea Registrului Infractorilor Sexuali, iar acum, în loc să îi ținem departe de persoane vulnerabile, îi trimitem să presteze astfel de activități neremunerate în apropierea lor”, subliniază Bîzgan, care a lucrat alături de senatorul Iulia Scântei pentru a vedea ce se poate face în acest sens la nivel legislativ.
”Impactul acestor infracțiuni asupra dezvoltării sănătoase și armonioase a unui copil este dramatic și uneori greu de recuperat la nivel emoțional și fizic.
În ultimii ani aceste infracțiuni au fost săvârșite în forme agravante, care au șocat opinia publică, și unele cu o periodicitate alarmantă, fiind vorba despre aceiași făptuitori.
Nepedepsirea fermă și proporțională cu gravitatea faptelor sexuale îndreptate asupra minorilor încurajează fenomenul recidivei în cazul acestor infracțiuni sexuale și transformă statul și autoritățile sale în persoane responsabile de dramele victimelor”, a declarat la rândul său, Iulia Scântei.
Cele mai multe cazuri, în București
Cele mai multe cazuri din primele luni ale anului 2020 au fost înregistrate în:
- București (90 cazuri, dintre care 50 cazuri de proxenetism),
- Buzău (62 de cazuri, dintre care 19 cazuri de pornografie infantilă, 18 de act sexual cu un minor și 17 cazuri de proxenetism),
- Argeș (54 de cazuri, dintre care 20 cazuri de proxenetism și 15 cazuri de act sexual cu un minor).
Conform datelor obținute de deputat, cele mai întâlnite astfel de măsuri sunt în cazurile de trafic de minori, proxenetism, viol, act sexual asupra unui minor, corupere sexuală sau pornografie infantilă.
”Se vede cu ochiul liber că astfel de decizii sunt tot mai întâlnite, de la an la an. Cu excepția anului 2019, unde datele nu sunt fidele, vedem că din ce în ce mai multe instanțe aleg să trimită pedocriminalii cât mai aproape de posibile victime. Modul în care o țară luptă împotriva abuzurilor spune extrem de multe despre noi, ca oameni.
Să nu ne mai ascundem în spatele acestui „fenomen complex” - în cazul prădătorilor sexuali, lucrurile sunt simple: nu au ce căuta în preajma copiilor, punct! Trebuie să luptăm cu toate armele și mai ales în instituțiile care trebuie să facă dreptate și să protejeze cetățenii, de la mic la mare.
Acestea nu sunt doar niște date, în spatele lor sunt copii sau alte persoane, care trăiesc cu această traumă, iar noi facem prea puțin pentru a combate acest fenomen”, mai transmite Oana Bîzgan.
Proiect pentru înăsprirea pedepselor
Sursa citata mai precizează că, anul trecut, un proiect care propune modificarea Codului Penal, astfel încât pedepsele pentru infracțiuni de natură sexuală să fie înăsprite, a fost adoptat de Senat, acum fiind în lucru la comisiile din Camera Deputaților.
”Această inițiativă are la bază sute de cazuri în care instanțele au considerat că minorii au consimțit actul sexual, chiar și atunci când vârsta pedocriminalului era de 4-5 ori vârsta victimei. Astfel, aceștia primeau de cele mai multe ori pedepse minime sau cu suspendare.
La nivelul țării noastre, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8.543 de cazuri de viol și 2.927 de cazuri de act sexual cu minor. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției.
Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție (...)
Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani. Prin intermediul propunerii de modificare a Codului Penal, persoanele care săvârșesc abuzuri sexuale împotriva minorilor vor primi pedepse mai dure pentru care nu mai poate fi impusă suspendarea ori amânarea executării”, conchide documentul.