- Primul experiment cu un mesager ARN a avut loc în 1987.
- Primul test cu un vaccin realizat pe baza acestei tehnologii a avut loc în 2010, pe șoareci cu un ser anti-rabie.
- Într-un interviu, Donald Trump, fostul președinte al SUA, a anunțat că vaccinații nu mor.
- Gravitatea noului val pandemic provocat de Omicron are o legătură directă cu rata de vaccinare.
- În România se caută soluții pentru ca sistemul sanitar să nu intre din nou în colaps. Apar centrele de evaluare a bolii.
În primele săptămâni ale lunii martie, atunci când pentru toată lumea era clar că virusul a devenit o amenințare globală, chiar și cei mai optimiști experți considerau că realizarea unui vaccin nu va fi posibilă prea curând.
În 27 decembrie, Mihaela Anghel, asistentă medicală de la Institutul “Matei Balș” din București, devine primul cetățean român vaccinat.
Trecuseră zece luni de la întâiul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării.
De atunci, aproape 8 milioane de români s-au vaccinat cu cel puțin o doză, iar 2 milioane au făcut-o pe a treia, conform raportărilor oficiale.
Pandemia a prins omenirea total nepregătită din toate punctele de vedere, dar o tehnologie care se baza pe realizarea unui mesager ARN, descoperită în 1987 în urma unui experiment realizat de cercetătorul Robert Malone, a fost soluția salvatoare.
Primul vaccin creat printr-o astfel de tehnologie a fost cel de rabie, testat pe șoareci în 2010.
Nicio autoritate medicală nu și-a pus problema să aprobe un astfel de vaccin până când noul coronavirus nu a devenit o amenințare serioasă la adresa civilizației umane.
Cum funcționează vaccinul
“Vaccinurile ARN mesager nu interacționează și nu afectează ADN-ul uman în niciun fel. ARN mesager NU intră niciodată în nucleul celular unde se păstrează materialul genetic (ADN-ul) uman. În plus, după ce a transmis informația necesară declanșării răspunsului imun (după producerea proteinei “spyke”), ARNul mesager este distrus”, se arată într-un document oficial publicat de UNICEF.
Principiul de funcționare a acestor vaccinuri e simplu și ingenios.
Se creează în laborator o copie genetică a “proteinei spike” (cea care se prinde de mucoasa nazală, pătrunzând în organism), neutră din punct de vedere infecțios.
Această proteină se încarcă într-o moleculă de grăsime și e trimisă în organism.
Corpul începe să creeze anticorpi, fiind păcălit să reacționeze ca în fața unui virus real, numai că mesagerul nu infectează, nu se înmulțește și nu afectează plămânii sau alte organe. E o copie care dispare în maximum două săptămâni.
Toată controversa din jurul vaccinului a fost provocată de o cerere din partea statelor foarte mare la început, care n-a putut fi onorată de companiile farmaceutice, dar și de teama multora în fața unei noi tehnologii și de existența unor efecte secundare minore și medii.
Donald Trump încurajează vaccinarea
După doi ani în care a avut o poziție ambiguă față de mască și vaccin, fostul președinte al SUA Donald Trump a recunoscut importanța imunizării și i-a încurajat pe oameni să se protejeze.
„Uite, rezultatele vaccinului sunt foarte bune și, dacă faci Covid, boala are o gravitate minoră. Oamenii vaccinați nu mor”, a declarat Donald Trump într-un interviu din data de 23 decembrie.
Se discută intens în ultimele zile despre o posibilă doză a patra, dar mai mulți specialiști au spus că nu e cazul deocamdată.
Deși ministrul Sănătății din Israel a anunțat că au început pregătirile pentru a le oferi posibilitatea persoanelor cu vârsta peste 60 de ani și celor cu imunitatea scăzută să-și inoculeze o a patra doză de vaccin, datele arată că trei doze sunt suficiente pentru protecția în fața noii variante.
„Schema cu vaccinul de rapel (booster) funcționează împotriva Omicron. În acest moment, nu este nevoie de un booster specific variantei”, a declarat dr. Anthony Fauci, într-o conferință de presă ținută la Casa Albă Covid, miercuri, 22 decembrie.
Deși datele arată că noua variantă nu crește numărul de decese, iar spitalizările sunt mai reduse ca în cazul Delta, politicile sanitare diferă de la un stat la altul.
Conform cercetătorilor, vaccinarea și trecerea prin boală au creat o imunitate care scade gravitatea infectărilor cu Omicron, dar această imunitate diferă într-o țară cu un procent de vaccinare de peste 80%, cum ar fi Danemarca sau Marea Britanie, față de România, unde acoperirea dată de vaccin e de 41% din populație.
Statele foste comuniste, din estul Europei, au o rată mai mică de vaccinare.
Rețelele sociale au amplificat frica de vaccin
Teama, neîncrederea în autorități și influența liderilor religioși au avut un impact important în descurajarea vaccinării.
De asemenea, guvernele n-au găsit soluții eficiente pentru a-i convinge pe oameni.
Rețelele sociale au amplificat frica prin răspândirea intensă de teorii conspiraționiste și mesaje false, unele create intenționat de entități străine, altele de persoane care aveau propria agendă pentru a deveni populare și influente în mediul online.
În România au început pregătirile pentru valul al cincilea de pandemie.
Una dintre primele măsuri e aceea de a se crea “centre de evaluare” ale celor infectați în afara spitalelor pentru ca sistemul sanitar să nu intre din nou în colaps.
“…am început deja discuţiile referitoare la existenţa centrelor de evaluare pentru pacienţii COVID pentru formele uşoare şi medii. Ce înseamnă acest lucru? Practic ne dorim să nu mai suprasolicităm serviciile din unităţile de primiri urgenţe din cadrul spitalelor, ci ne dorim ca aceşti pacienţi pozitivi cu forme uşoare şi medii să fie evaluaţi în aceste centre”, a anunțat medicul Oana Nicolescu, șefa DSP București.
În data de 11 ianuarie 2020, un cercetător chinez încalcă indicațiile guvernului de la Beijing și publică pe un site specializat structura genetică a SARS-COV-2.
Două zile mai târziu, cercetătorii companiei Moderna aveau o formulă de vaccin.
Restul a reprezentat testarea, dezvoltarea unor linii de producție, de depozitare și transport, provocări care, pentru a fi depășite, au necesitat investiții de miliarde de dolari.
Realizarea vaccinurilor anti-Covid reprezintă una dintre cele mai spectaculoase competiții dintre știință și o uriașă amenințare la adresa civilizație.